Caracatițe prin găuri înguste, canabis într-un mormânt scitic, hem într-un os de dinozaur, creierul încrucișat și titlul ministrei: știința săptămânii.
Bună dimineața, clasă. Zece articole au apărut săptămâna trecută pe Știință pentru Viață, iar șase merită deschise cât vă mai ține cafeaua.
Cum treci printr-o gaură mai mică decât tine, când n-ai schelet?
Caracatițele au un singur element rigid, ciocul, și intră prin crăpături care par făcute pentru altcineva. În acvariul din Viena au trecut în trei pași sau în patru, după cât de îngustă era gaura. Cum se strecoară prin deschideri mai mici decât corpul lor e în articol, cu rezerva că studiul are doar trei exemplare.
Ce căutau semințele de canabis într-un mormânt scitic din Siberia?
Peste o mie de semințe și șuvițe de păr cu urme ale plantei, într-un tumul de acum 2.800 de ani, ar fi cea mai veche dovadă directă de consum psihoactiv. Un toxicolog din afara echipei spune că analiza părului e slabă, fiindcă nu deosebește consumul de expunerea externă. Mormântul din Tuva rămâne totuși subiect de discuție.
Sunt globule roșii în osul unui dinozaur, sau doar seamănă?
Într-un os de 115 milioane de ani din Brazilia au apărut structuri cu aspect de globule roșii și semnături chimice de hem. Conducătoarea studiului spune că nu a găsit nicio fiolă cu sânge, iar o paleontologă din afara echipei nu e convinsă că structurile sunt globule roșii. Argumentele ambelor tabere sunt în articol.
De ce comandă emisfera stângă partea dreaptă a corpului?
Nu există un motiv evident, iar doi neuroanatomiști de la Universitatea din Minnesota propun o pistă care pornește de la un simț. E o ipoteză construită din literatura existentă, netestată direct, iar autorii recunosc că argumentul costului de cablare e mai ales teoretic. Ipoteza despre originea încrucișării creierului e în articol.
Mai are rost să salvăm o specie cu sub 50 de exemplare?
Dintre 141 de specii de păsări și mamifere coborâte din 1950 încoace sub 50 de exemplare, 61% dintre cele ajutate direct au ajuns la cel puțin o sută, față de 2% dintre cele lăsate singure. E o asociere, nu o cauză dovedită. Ce a făcut diferența e în articol.
Ministru sau ministră, când funcția e ocupată de o doamnă?
Ministra Culturii vrea să i se spună „ministră”, iar Institutul de Lingvistică admite forma în vorbire, dar în acte recomandă deocamdată „ministru”. Feminine ca „rectoră” apar în presă de peste un secol, iar în Guvern sunt două femei din 19 membri. Ce spun lingviștii și cifrele despre titulaturile feminine e în articol.
Mai pe scurt, pentru cei care au întârziat
- Limbile celtice ar fi pornit din centrul Europei, sugerează ADN-ul antic, dar e ipoteză, nu dovadă;
- Pe Marte, deasupra vulcanului Alba Mons, a apărut un gaz care ar putea trăda magmă, dar nu e dovedit;
- La Cluj a fost lansat studiul RoMIND despre sănătatea mintală a tinerilor, încă fără rezultate, pentru că recrutarea abia urmează;
- Câmpul magnetic din coroana Soarelui a fost estimat în trei dimensiuni, prin metodă nouă, nu prin măsurare directă.
Temă pentru acasă
Când o știre spune că o descoperire „dovedește” ceva, căutați verbul din articolul original. Săptămâna aceasta a fost a lui „sugerează” și „ar fi”, iar un „ar fi” cinstit valorează mai mult decât un „dovedește” grăbit. Cine se mulțumește cu titlul rămâne corigent.