Un fragment considerat pierdut din Jurnalul lui Mircea Eliade ajunge la cititori într-o ediție îngrijită de Cristian Bădiliță, publicată de Presa Universitară Clujeană. Lansarea are loc joi, 21 mai, la Sala Club a Colegiului Academic al UBB din Cluj-Napoca.
Un volum cu o poveste editorială aparte va fi lansat joi, 21 mai 2026, la Cluj-Napoca. „Mircea Eliade – Jurnal. Pagini regăsite. 9 octombrie 1959 – 3 mai 1962”, apărut la Editura Presa Universitară Clujeană, sub îngrijirea, adnotarea și prefața lui Cristian Bădiliță, aduce în fața publicului o parte recuperată din jurnalul eliadian.
Evenimentul va avea loc de la ora 17.30, la Restaurantul Casa Universitarilor – Piramida, pe strada Emmanuel de Martonne nr. 1.
Volumul are o miză dublă: documentară și literară. Pe de o parte, completează traseul unui jurnal esențial pentru înțelegerea lui Mircea Eliade. Pe de altă parte, spune povestea spectaculoasă a unor pagini recuperate din apartamentul parizian al familiei Eliade, considerate multă vreme pierdute.
O carte salvată din arhivă
În introducerea volumului, Cristian Bădiliță reconstituie momentul recuperării acestor pagini. În 1996, datorită generozității Cristinelei Eliade și prin intervenția unor oameni apropiați mediului cultural românesc din exil, au fost salvate obiecte, dactilograme și pagini manuscrise din apartamentul parizian al istoricului religiilor.
Printre aceste materiale se aflau și numeroase pagini din Jurnal, pe care Eliade însuși le considera pierdute. Ulterior, fondul a ajuns la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, unde a putut fi conservat și pus la dispoziția cercetătorilor.
Publicarea volumului de față reprezintă, astfel, prima valorificare editorială majoră a acestor pagini: jurnalul lui Mircea Eliade dintre 9 octombrie 1959 și 3 mai 1962, în versiune originală, editat științific și adnotat.
Eliade, între jurnal, mit și literatură
Mircea Eliade rămâne una dintre cele mai cunoscute figuri intelectuale românești ale secolului XX. Istoric al religiilor, scriitor, eseist și profesor la Universitatea din Chicago, el a devenit un autor de referință în studiul miturilor, simbolurilor religioase și al experienței sacrului.
Fragmentele din jurnalul acum publicat îl arată însă nu doar pe savantul preocupat de istoria religiilor, ci și pe omul atent la detaliile vieții cotidiene, la memorie, lecturi, prietenii, neliniști și proiecte literare.
De pildă, în paginile din 1960, Eliade notează despre interpretările lui Freud, despre mituri arhaice, despre creștinism, despre India, despre Calcutta și despre lectura unui jurnal care îi reactivează propriile amintiri de tinerețe. Tonul alternează între observația intelectuală, notația intimă și fraza literară.
Într-un pasaj semnificativ, Eliade vorbește despre posibila renaștere a literaturii prin redescoperirea funcției miturilor și simbolurilor religioase. Este una dintre temele sale recurente: ideea că literatura modernă nu se poate rupe complet de straturile arhaice ale imaginației.
Cristian Bădiliță și miza unei ediții critice
Ediția este îngrijită de Cristian Bădiliță, teolog, eseist, traducător și istoric al creștinismului timpuriu. Doctor al Universității Paris IV-Sorbona, Bădiliță este cunoscut pentru activitatea sa de traducere, comentare și editare a unor texte fundamentale din tradiția creștină și din cultura europeană.
În cazul volumului Eliade, rolul său nu este doar acela de editor, ci și de martor al recuperării. Introducerea funcționează ca o relatare a drumului parcurs de aceste pagini: de la apartamentul parizian al familiei Eliade, la arhivă, apoi la ediția publicată.
Volumul este, prin urmare, și o carte despre responsabilitatea față de document. În jurul acestor pagini se întâlnesc memoria exilului, istoria culturală românească, filologia și șansa unei recuperări făcute la timp.
Lansare la Cluj-Napoca
Lansarea volumului „Mircea Eliade – Jurnal. Pagini regăsite. 9 octombrie 1959 – 3 mai 1962” va avea loc joi, 21 mai 2026, de la ora 17.30, la Sala Club a Colegiului Academic al UBB din Cluj-Napoca, strada Emmanuel de Martonne nr. 1.
Pentru cititorii lui Eliade, evenimentul este o ocazie de întâlnire cu un text nou intrat în circulație. Pentru publicul mai larg, este povestea unei cărți care ar fi putut să nu mai existe. Pentru că, uneori, destinul unei opere depinde de arhive, de editori și de cercetători. Alteori, depinde de câțiva saci cu hârtii salvați înainte să fie prea târziu.
Gazetino 