De ce ne-a certat Comisia Europeană. Traian Băsescu a înțeles

Raportul Comisiei Europene, cel mai dur din ultimii ani. Traian Băsescu, supărat pe tonul prea tăios al raportului. Legea ANI, nici măcar nu este încă lege, e un proiect aflat pe traseu spre validare. Atunci, de ce? De ce sînt europenii mai duri ca altă dată și mai duri chiar decît cu bulgarii? Ce am făcut atît de rău?

Se pare că statul român creează îngrijorări în Occident, privind introducerea „pe ușa din dos” a moldovenilor în UE. Au spus-o în ultima vreme, de cîteva ori. Traian Băsescu le-a răspuns în conferința de presă (… lui Alison Mutler de la AP!) la această întrebare cam așa: față de moldoveni avem o datorie de sînge, iar ei oricum au împînzit Europa, ce e rău în a-i legaliza?

Așadar, Comisia Europeană a primit un răspuns la raportul pe justiție de la șeful statului român. Legăturile de sînge se legalizează.

Vasile Pușcaș: România trece printr-o criză de identitate și întoarce spatele UE

Astăzi, Comisia Europeană discută cel de al patrulea Raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, care a fost agreat de Comisia Europeană şi Guvernul României în luna decembrie 2006, în preajma datei aderării la Uniunea Europeană, prin care statul român se angaja să elimine întârzierile şi disfuncţionalităţile în sistemul judiciar, combaterea corupţiei, în general, în funcţionarea statului de drept în România.

Comisia Europeană constată că în România a lipsit voinţa politică de a îndeplini angajamentele pe care şi le-a asumat faţă de Uniunea Europeană şi, implicit, faţă de Statele Membre ale acesteia, spune Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu Uniunea Europeană, fost ministru pentru afaceri europene. Îngrijorător este nu doar faptul că România „a întors spatele” Uniunii Europene la materia tratată de acest Raport – justiţie, anti-corupţie, stat de drept –, ci că România se află într-o profundă criză de identitate naţională şi europeană, că pune sub semnul întrebării deciziile parteneriale, comunitare, la care este parte. Nu ne mai întrebăm cine sau de ce nu-şi asumă răspunderea pentru ceea ce se întâmplă în România, căci niciunul dintre factorii politici şi de stat nu se va socoti responsabil. Ne întrebăm însă de ce cetăţenii României, care şi-au trimis reprezentanţii în instituţiile politice şi de stat româneşti, trebuie să-i întreţină pe aceştia, dar să achite şi costurile lipsei lor de voinţă în a-şi îndeplini obligaţiile de a servi interesele României”, susţine fostul negociator şef cu Uniunea Europeană într-o declarație de presă.

„Se spune că acest Raport al Comisiei Europene privind îndeplinirea angajamentelor României luate prin MCV (decembrie 2006) ar fi foarte critic sau că ar fi foarte dur. Mai degrabă noi am spune că exprimă o îngrijorare gravă nu numai a Comisiei Europene, ci şi a Statelor Membre faţă de atitudinea României ca stat membru al Uniunii Europene, dar şi faţă de modul cum se comportă în relaţie cu angajamentele pe care şi le-a asumat. Limbajul raportului este destul de clar şi dacă, până în 2009, Comisia Europeană „a ţinut spatele” României în faţa criticilor severe ale unor state membre, acum, în 2010, Comisia Europeană reproşează României că „i-a întors spatele”.

Lansarea „Conspirației oamenilor liberi…” la Bookfest

(…) Tot o lansare de carte a avut loc şi în pavilionul 14, în cadrul Cafenelei literare „României libere”, de la ora 13.30. Este vorba despre cartea Ruxandrei Hurezean, Conspiraţia oamenilor liberi – Patruzeci de călătorii în căutarea unui drum, prezentată de Vasile Sebastian Dâncu şi Cristian Pantazi de la Hotnews.

Profesorul Vasile Sebastian Dâncu a prezentat cartea ca fiind o asumare a realităţii, realizată cu tâlc şi cu discreţie. În opinia sa, Ruxandra Hurezean este o poetă, spune totul cu duioşie, se descoperă prin ceea ce scrie şi îşi asumă realitatea ca şi cum este vinovată pentru ceea ce se întamplă. „Conspiraţia oamenilor liberi este o carte-reportaj de excepţie, o încercare de a povesti despre intersecţia cu o parte din viaţă şi din realitatea socială”, a afirmat Vasile Sebastian Dâncu.

Ruxandra Hurezean a discutat despre situaţia presei, afectată de tranziţia de 20 de ani, şi despre rolul reporterului, care este doar un pion pe o tablă de şah. El este singurul care poate salva credibilitatea, prin bucăţile de viaţă pe care reuşeşte sau nu să le interpreteze, să le transmită. Despre carte, Hurezean spune că a reuşit să îi îmbogăţească lumea de semnificaţii.

Concluzia a fost a domnului Pantazi: „Ruxandra priveşte timpul nostru, ea are timp sa vadă ceea ce noi nu mai apucam să vedem.”

Autor: PRWave

Vezi și: Jurnalista Ruxandra Hurezean a lansat volumul „Conspiratia oamenilor liberi” la Bookfest

„Oracolul” lui Dâncu: Băsescu se luptă cu Ion Iliescu, iar Antonescu îi face viață grea la oraș

Portretul alegătorului lui Mircea Geoană este mai aproape de cel al lui Traian Băsescu decât de profilul cultural al alegătorului lui Crin Antonescu. Votantul lui Traian Băsescu se crede sincer, dar prea vorbăreț, iar votantul lui Geoană e credul și nervos. Simpatizanții lui Antonescu (majoritatea relativă) se ocupă cu lectura, iar ai lui Geoană, cu treburi prin casă. Așa reiese dintr-un sondaj dat publicității la începutul campaniei de Institutul Român pentru Evaluarea și Strategie – IRES al lui Vasile Dâncu.

Un „Oracol” cadou

Sondajul lui Vasile Dâncu (realizat în zilele de 2 și 3 august prin intervievarea a 1.096 de persoane, având o marjă de eroare de plus/minus 3%) s-a născut dintr-o joacă și face trimitere la „confidențele de salon” ale epocii victoriene. Ancheta sociologică preia întrebări din așa-numitul „Chestionar al lui Proust”, care solicită referințe despre personalitatea intervievatului.

Altfel spus, chestionarul seamănă cu albumele de confesiuni care aveau într-o vreme mare trecere printre adolescenți și la noi, fie că se numeau „oracole” sau altfel. Dar foarte utile în zilele noastre pentru ca politicienii să știe cu ce fel de electorat se confruntă.

„Sondajul este un cadou dezinteresat pentru participanții la campania electorală”, spune Vasile Dâncu, care oferă, în premieră, o conexiune între preferințele prezidnțiale ale intervievaților și ceea ce ar putea fi definit ca profilul lor cultural.

Alegătorul lui Geoană îndrăgește găinile

O scurtă privire peste răspunsurile intervievaților și poți afla că alegătorul lui Crin Antonescu este tipul intelectualului (are ca ocupație preferată lectura), a auzit de Dostoievski și preferă muzica lui Marius Țeicu! Pe când alegătorii lui Traian Băsescu și Mircea Geoană sunt legați de treburile gospodărești, l-au citit pe Sadoveanu și preferă același compozitor, pe George Enescu.

Foarte relevant pentru profilul votantului în funcție de locul unde trăiește este pasărea pe care o agreează: votanții lui Trian Băsescu și cei ai lui Crin Antonescu iubesc (în ordinea descrescătoare a opțiunilor) porumbeii, rândunelele și papagalii (păsări mai familiare publicului din mediul urban), pe când votanții lui Mircea Geoană sunt fani ai găinilor! Semn că prezidențiabilul PSD are în continuare un electorat preponderent rural.

Eroii vieții reale: „mama”, „tata” și Traian Băsescu

Un capitol al sondajului se referă la eroii preferați din viața reală a alegătorilor români. Din răspunsurile lor se pare că votanții lui Traian Băsescu îi văd eroi pe părinții lor pe primul loc, iar pe locul doi chiar pe Traian Băsescu, pe când adepții lui Geoană au ca eroi preferați, după „mama/tata”, pe… Ion Iliescu! În toată lista de eroi, Mircea Geoană neapărând niciunde. La Crin Antonescu apar în lista de răspunsuri, chiar dacă nu pe primul loc, „eroii” Gigi Becali și Ion Iliescu.

Analizând din această perspectivă lucrurile, se pare că Traian Băsescu avea dreptate să spună că el se bate cu Ion Iliescu și nu cu Mircea Geoană, electoratul fostului președinte fiind bazinul acestui candidat, fără ca el să fi reușit să-l cucerească personal.

Alegători și prezidențiabili

Pe ansamblu, profilul cultural al electoratului lui Crin Antonescu (urban, tânăr, citit și educat) pare situat la polul opus celui al lui Mircea Geoană (îmbătrânit și rural, cu un grad de școlarizare mai precar). Între acestea se situează electoratul lui Traian Băsescu, mai apropiat de cel al lui Mircea Geoană decât de cel al lui Antonescu. Dacă ar fi să imaginăm, pentru cel de-al doilea tur de scrutin al prezidențialelor, un transfer de opțiuni al acestui electorat, în funcție de profilul său cultural, către Băsescu sau Geoană, drumul către Traian Băsescu este evident mai scurt decât cel către Mircea Geoană.

Vasile Dâncu despre minciunile din politică: criza politică

„Exista câteva stereotipuri despre criza politică pe care vreau să le resping de la început, deşi ele sunt abundente în mass-media și în mediile politice. Fac parte dintr-un fel de gândire de conservă, formule gata făcute pe care le acceptăm uşor fără să ne gândim. In această perioadă s-a umplut media de panseuri despre cine pierde, cine câştigă din criză, cine este interesat să nu se termine, cine stă pe margine ca să nu se murdărească. Să încercăm un exerciţiu de gândire critică si să luăm pe rând o parte din aceste locuri comune”, scrie, ardelenește, Vasile Dâncu pe blogul său.

Care sunt minciunile despre criza politică, aici.

Programul Prima Casă pentru Pitpalaci

Tineretul partidului lui Emil Boc a început acțiunile de campanie la Cluj, agățând cuibare pentru păsărele în copacii de la marginea orașului. Ei s-au adunat la liziera pădurii Hoia, cu o sută de cutiuțe, ca să „salveze” neamul pițigoilor și pitpalacilor. Nu știm cum au aflat micuții lui Boc, dar pentru că păsărelele au această problemă, tineretul PDL a comandat la tâmplar cutiuțele salvatoare.

Șeful operațiunii, Ovidiu Câmpean, e tare mândru de acțiunea lor și o prezintă politicește cam așa:

În perioada actuală, în care cu toții suntem ancorați în problemele stringente și deosebit de serioase ale comunității, în care criza economică ne face să fim preocupați în special de prezent, tinerii democrat-liberali consideră important să nu uităm că protejarea biodiversității este esențială pentru a ne asigura tuturor o dezvoltare durabilă.

După acțiune, tinerii cu tricori portocalii pun de un grătar la iarbă verde, ca să cinstească „reușitele”.

Pitpalaci

Ce vor face mai departe? Vor împărți fluturași de popularizare a legilor asumate de Guvern, care au fost deja tipăriți și urmează să ajungă în teritoriu.

În același weekend, social-democrații lui Geoană care și-au instalat corturile în zonele aglomerate ale orașului s-au plâns că le-a fost vandalizat un cort. Motivul? „Din invidie pentru că domnul Geoană a reușit să strângă multe semnături pentru a candida la președinție!”, spun social-democrații clujeni, cam singuri la ușa cortului roșu.

Cortul-PSD

Și euro se opune autostrăzii!

Ei au clauze tari, noi avem clauze slabe, daca reziliem contractul unilateral, doi ani nu avem voie să lucrăm la autostrada începută de ei!” Declarația, făcută la Cluj, îi aparține ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, și se referă la contractul cu constructorul Autostrăzii Transilvania, Bechtel.

Dar asta nu-i tot: Berceanu a scos la iveală alte complicații generate de contract. Ministrul se declară afectat de faptul că, prin clauzele contractuale, statul român trebuie să facă plățile în euro. Banii merg într-o bancă englezească, iar de acolo sunt schimbați iar în lei, pentru ca Bechtel să poată face plățile.

Ceva funcţionează aici ca o casă de schimb valutar şi nu e normal!
Radu Berceanu

Așadar, Citește în continuare „Și euro se opune autostrăzii!”