Știri de pe frontul de la Roșia Montană. Și un reportaj

În sfîrșit, se mișcă ceva la Roșia Montană în sprijinul comunității. Inițiativa nu aparține autorităților locale, ci societății civile. O asociație, „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, anunță că „îşi asumă responsabilitatea de a fi printre cei care militează pentru salvarea peisajului cultural al Roşiei Montane”. Pentru început, asociația și-a propus să restaureze două case parohiale. Lucrările la primul obiectiv, casa parohială unitariană – care este declarată monument istoric, au început în anul 2009.

Reprezentanții asociaţiei vor organiza vineri, 15 octombrie 2010, de la ora 12.00, la Roșia Montană, o prezentare a șantierului de restaurare. Citește în continuare „Știri de pe frontul de la Roșia Montană. Și un reportaj”

Balcanizarea Angelei Merkel

Astăzi, la întoarcerea din Bulgaria, după întîlnirea cu Președintele Traian Băsescu și Emil Boc, cancelarul german Angela Merkel a ajuns la Cluj pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității Babeș-Bolyai. Pentru merite politice și unificarea Europei, s-a stabilit în final.

În Bulgaria, Universitatea din Ruse i-a acordat și ea un titlu asemănător pe care doamna Merkel l-a primit ieri, cînd se afla în vizită la vecinii din sud.

Dar, cine sînt aceste universități? Universitatea din Ruse nu este în primele 10 din Bulgaria, e pe poziția 8567 în lume în termeni de vizibilitate pe web.

În România, Universitatea Titu Maiorescu, Universitatea Maritimă din Constanța și Institutul reformat din Cluj sunt pe poziții similare. Iar Universitatea Babeș-Bolyai e cam pe locul Citește în continuare „Balcanizarea Angelei Merkel”

Vizita

„Cea mai puternică femeie din lume” vine la Cluj, așa suna anunțul făcut încă de la începutul lunii august a anului trecut. Presa locală s-a întrecut în a da informații de ordin protocolar (nu de substanță) despre vizita cancelarului german. La rândul lor, autoritățile locale s-au întrecut pe sine pentru a „da bine” pentru anunțata vizită, chiar dacă timpul alocat acesteia s-a redus progresiv, pe măsura apropierii evenimentului. Iată câteva fragmente care ilustrează pregătirile făcute de toată suflarea urbei:

» Angela Merkel, cancelarul Germaniei, va sosi în Cluj la invitaţia rectorului Andrei Marga, pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB). Ea este al treilea şef de stat care vine la Cluj după preşedinţii Ungariei, Goncz Arpad şi Solyom Laszlo, dar aceasta este cea mai importantă vizită. […]

Se pare că încă avem reflexe comuniste. Citește în continuare „Vizita”

Qui s’excuse s’accuse. Hărdău atacă proiectul Legii Educației lansînd teme false

Ultima oră: Renunțând la „serviciile” Comisiei de Învățământ din Senat condusă de Mihail Hărdău, Guvernul a anunțat că își va asuma răspunderea pe Legea educației.

Senatorul PDL Mihail Hărdău (profesor universitar, 63 de ani) atacă proiectul de lege a Educației, invocînd false probleme. Un mare minus pe care Hărdău îl vede la această lege este faptul că în consiliiile de administrație ale școlilor ar fi o reprezentare de 50% profesori și 50% părinți și reprezentanți ai comunității. Fără a putea preciza care este problema acestui tip de reprezentare, Hărdău abate de fapt atenția de la adevăratele articole ale legii care-i nemulțumesc pe universitarii din Senat și îi fac să țină proiectul de lege pe loc.

Pentru că nu poate spune că legea lovește în interesele sale și ale colegilor universitari (pensionare la 65 de ani, interzicerea cumulului de funcții politice și universitare și a nepotismelor în facultăți) Hărdău se scuză atacînd autorii proiectului care ar fi întîrziat 8 luni!

Hărdău a găsit presa din orașul lui numai bună să transmită spre electorat mesaje care teoretic ar trebui să-l scuze, dar care de fapt, îl acuză. Citește în continuare „Qui s’excuse s’accuse. Hărdău atacă proiectul Legii Educației lansînd teme false”

Știri de pe strada Doamnei

  • Astă seară, agențiile de presă au anunțat că soția disidentului chinez Liu Xiaobo cel care a primit vineri premiul Nobel pentru Pace, a dispărut. Înainte să fie ridicată de la locuința ei de forțele de ordine, a mai transmis cîteva mesaje. „Poliţia stă aici, aşteptând să îmi strâng lucrurile”, a declarat soţia disidentului, Liu Xia, potrivit NewsIn. Liu Xia a precizat că forţele de ordine au spus că intenţionează să o ducă la Jinzhou, dar este îngrijorată că ar putea fi mutată într-o altă casă din afara Beijingului, unde să fie plasată în arest la domiciliu. Deocamdată, este de negăsit.

    Soție de deținut politic în China, Liu Xia îndură o confruntare inegală între ei și cea mai mare putere roșie din lume.

  • Aflăm și că Linda Norgrove, o tînără femeie britanică ce lucra ca angajat umanitar în Afhganistan a fost răpită de talibani și ucisă în timpul operațiunii de salvare.

    Citește în continuare „Știri de pe strada Doamnei”

  • În căutarea reportajului pierdut

    Colegii din Asociația Profesioniștilor din Presă mi-au făcut invitația de a participa la Atelierul de reportaj la cea mai recentă întîlnire. Am prezentat două reportaje, unul despre Abrud și celălalt făcut la Nicula, dar era mai mult despre cît s-a îndepărtat biserica noastră de la menirea ei inițială. Nicula a fost doar un capăt de drum în seria de articole pe care aveam să le scriu despre biserică.

    Au fost acolo confrații de arme, dar și studenții curioși să audă ceva și despre partea practică a muncii de jurnalist. Am observat la ei o curiozitate reală, așa cum am văzut acest lucru și la întîlnirea pe care am avut-o la Facultatea de Jurnalism, cînd le-am prezentat cartea de reportaj, Conspirația oamenilor liberi/Patruzeci de călătorii în căutarea unui drum. Nu toți studenții sînt carne de tun Citește în continuare „În căutarea reportajului pierdut”

    Un vreasc de singurătate

    N-am înțeles pe deplin ce mă înfioară cînd vine vorba de toamnă. Poate frigul care zbîrnîie printre uluci, poate ploile care făceau din ulițele nostră tranșee de noroi. La cotul gardului de la grădina cu via parcă nu se usca niciodată. În el rămîneau, clisoase, urmele vacilor, călcai între ele și, fleoșc, te scufundai cu tenișii tăi chinezești, luați de la bîlci, de Sfîntă Mărie.

    N-am înțeles de ce nu mi-au luat și mie, niciodată, cizme de cauciuc. Ba, dacă îmi amintesc bine, maică-mea zicea că fac reumatism! Dar și fără ele ce fac? Încălțam cizmele ei, totdeauna prea mari, flencăneau după mine. Așa că m-am răzbunat și-n toamna asta mi-am luat cizme de cauciuc. Cică se poartă, oricum, dar habar n-aveți cît m-am bucurat de ele și-n prima noapte am vrut să dorm încălțată, dacă nu m-ar fi dat jos omul cu rațiunea.

    Și atunci, de ce-mi mai este frică de toamnă? Citește în continuare „Un vreasc de singurătate”