
Ponta se plînge că Blaga i-a atacat familia.
Iată ce a zis Blaga: „Eu nu înţeleg cum omul ăsta mai poate vorbi cu nevastă-sa, se mai poate uita în ochii copiilor lor.”

Ponta se plînge că Blaga i-a atacat familia.
Iată ce a zis Blaga: „Eu nu înţeleg cum omul ăsta mai poate vorbi cu nevastă-sa, se mai poate uita în ochii copiilor lor.”
Bucata aceasta de timp-muzică merită ascultată. Chiar are legătură cu noi. Pe mine m-a însoțit multă vreme.
Are miros de levănțică, are culoarea cîmpurilor de rapiță. Are gust de mure. Este așteptarea serii, este capăt de drum și început de vis.
Îmi amintește de tufele de cicoare, de o fîntînă cu cumpănă, de turmele de oi, de cerul înstelat și dorul de ducă.
În ea sînt toți oamenii pe care-i iubesc. Toți, cînd se adună la masa sufletului meu, mănîncă din fericirea acestor clipe.
Pentru oricine a văzut paginile lucrării de doctorat a lui Victor Ponta este clar că a plagiat.
O comisie subordonată Ministerului Educației a spus astăzi că nu e așa. Că nu e plagiat.
În acest moment nu mă mai preocupă atîta dezgustul față de gestul de hoție intelectuală al autorului, ci mă sperie pur și simplu minciuna comisiei respective.
Actualizare: Comisia de Etică a Universității București a constatat că Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Prima reacție a vinovatului a fost stupefiantă: „Decizia este politică. Este o comisie ad-hoc făcuta special pentru mine”. Așadar, după cum observa cineva, prima comisie, cea care s-a grăbit să ia fața celei a Universității București, aflată în subordinea guvernului și care pretinde că lucrarea este ok, este apolitică, în timp ce cea a Universității, ar fi politică! Pervers raționament!
Citește în continuare „Dacă o comisie oficială spune că Ponta nu a plagiat, atunci mă speriu”
Am fost stupefiată să aud aseară, în emisiune, un vicepreședinte al PNL, avocat de meserie, cum spune că democrat liberalii i-ar fi cumpărat, mituit, pe europeni: Ce, credeți că ai lor sînt mai cinstiți ca ai noștri?! Că n-au putut fi cumpărați? PDL a făcut bani și a avut cu ce să-i cumpere!
Plus că nici presa străină n-a scăpat de acuzații, și pe ea a cumpărat-o PDL, zice doamna Cătăniciu!
Steluța Cătăniciu este colegă de celulă de partid cu ministrul de externe, Andrei Marga! Acesta s-a împăunat anii trecuți cu vizita doamnei Merkel la UBB Cluj, unde i-a și dat o distincție. (Vai, cît a putut să decadă doamna Merkel între timp!)
Citește în continuare „Vicepreședinte PNL acuză PDL că i-a mituit pe europeni, că le-a dat bani”
Sunt 12 cercetători care scormonesc mlaștina, îi caută secretele și fac un plan de dezvoltare durabilă a rezervației, un plan bazat pe trezirea interesului comunității locale pentru valoarea locului și potențarea lui în viitor. Sunt două organizații nonguvernamentale care au în custodie rezervația și-n primăvara aceasta au făcut un proiect pentru a accesa fonduri europene, iar de la 1 iulie s-a semnat contractul pentru 500.000 de euro.
Pământ și atât. Cât vezi cu ochii. Dar ceva anume face ca el să arate altfel pe fiecare petic încălzit de soare. Păduri, lanuri de porumb și floarea soarelui, fânețe și câmpuri cu flori, un peisaj romantic, domesticit de mâna omului, frumos ca în cărți, colorat și parfumat. Peisajul care însoțește drumul spre Stufărișul de la Sic seamănă izbitor cu sudul Franței, l-ar gusta din plin orice turist. Doar că șoseaua este plină de gropi, ruptă, surpată pe zeci de metri, infernală. E un drum județean de care nu s-a apucat nimeni în ultimii zeci de ani să-l repare. Au umplut hârtoapele cu pietriș pe care apele l-au dus la vale cu prima ocazie. Primarul din Sic spune că drumul spre comuna sa a fost dintotdeuna o problemă: poate pentru că a fost atât de prost, locurile lor au rămas izolate și acolo s-au păstrat cel mai bine tradițiile.
Am fost acolo în acest weekend, iar prietenii m-au întrebat cum mi s-a părut.
Am să vă răspund scurt: Traian Băsescu este pregătit pentru campanie, e ca peștele în apă. Ceilalți însă nu. Au oscilat între furie bădărană, gafe și romantisme inutile. Echipa lui Traian Băsescu este amețită de ce i s-a întîmplat și reacționează diform, haotic, ineficient.
Nu cred că ceva e mai important decît altceva și că eu voi descoperi miezul din dodoașcă. Dar cred că există mai multe ape de unde trebuie să ne adăpăm ca să nu ne uscăm cu ochii pe-un singur orizont.
Am fost la Stufărișul de la Sic. Vreau să vă spun că drumul spre acel loc miraculos este el însuși o încercare, ca întoarcerea în timp: pînă la capăt nu știi dacă ajungi sau nu!
Dar atît de frumos încît merită.