UDMR a rupt protocolul de colaborare cu PDL la Cluj, din cauza unei pieţe de zarzavat. Primarul PDL al oraşului a considerat oportun să organizeze în Piaţa Unirii o zi de târg cu produse tradiţionale, cu flori şi zarzavaturi, numai pentru producătorii locali. Practic, aceştia sosesc cu marfa pe platoul central, statau o zi cu roţile, pepenii şi cartofii lor, apoi pleacă. Aşa s-a şi întâmplat, doar că de aici a ieşit o mare supărare, iar UDMR Cluj a rupt protocolul cu PDL şi a decretat: aici, coaliţia nu mai există!

Trebuie să reamintim faptul că politica UDMR a fost percepută multă vreme ca fiind una determinată, calculată pas cu pas şi foarte diplomată. Tocmai de aceea, greşelile sale din ultima vreme apropo de regionalizare, de Roşia Montană, de cazul Laszlo Borbely, sau de o simplă piaţă de zarzavat arată o scădere a gradului de inteligenţă politică, o degradare dezamăgitoare a stilului de a face politică al acestei formaţiuni.

Dacă altă dată îşi alegeau teme majore cu care să iasă la rampă sau îşi respectau cu stricteţe declaraţiile pe un subiect anume, acum au ajuns ca nişte ţaţe să se răţoiască pe nimicuri, să dea înapoi de la un obiectiv major cum a fost opoziţia la proiectul Roşia Montană sau să uite ce spuneau cu câţiva ani în urmă despre regionalizare.

De la o admiraţie discretă, poate chiar invidie enervantă pe care o stârneau în rândul celorlalte partide dar şi presei, liderii UDMR au pierdut în ultima vreme pas cu pas, până când s-a ajuns la bancuri despre Kelemen Hunor şi Cseke Attila, situaţie de neconceput până de curând.

Nu putem să nu remarcăm că schimbarea aceasta a intervenit după ce Kelemen Hunor a venit la conducerea UDMR, iar dezamăgirea este tot mai mare având în vedere că ministrul Culturii este un om tânăr, ne-am fi aşteptat să ridice nivelul politic al formaţiunii şi nu să rătăcească în labirintul confuziilor.

Ce s-a întâmplat la Cluj demonstrează că mare parte dintre politicienii maghiari nu au fler şi nici gândire economică. Ei nu au scopuri pragmatice privind întreaga comunitate, ci oportunităţi de afaceri pentru o elită minoritară, un fel de clică de partid. Altfel cum e posibil să nu intuieşti potenţialul de beneficiu economic şi popularitate pe care-l pierzi dacă te înfurii pe o piaţă volantă pentru producătorii autohtoni care sunt şi etnici maghiari?

Decizia liderilor clujeni de a taxa conducerea PDL a oraşului pentru că face o piaţă volantă de legume în spaţiul central, considerat simbolic teritoriul etnicilor maghiari, nu mai este un gest de fidelizare a electoratului propriu ci unul isteric, de proastă inspiraţie. Sacralitatea pieţei din jurul statuii lui Matei Corvin nu se profanează prin faptul că acolo se vând legume, Şi acum un secol, dacă te uiti la fotografiile Clujului vechi, acolo se adunau negustorii sâmbăta la târg.

Dar nici măcar acesta nu este argumentul pentru care liderii UDMR să fie mai calmi pe acest subiect, ci acela că viaţa din piaţa unui oraş este de preferat pustietăţii reci şi distante. UDMR ar trebui să înţeleagă că viitorul oraşului ca şi al său ca formaţiune politică depinde tot mai mult de cât se implică în viaţa reală a unor comunităţi indiferent ce limbă vorbesc şi că în vremuri ca acestea, raţionalitatea socială trebuie să primeze chiar şi pentru ei.

Articolul a fost publicat pe Conta.ro