Se poate face pe furis o tranzactie, o vila, o lucrare de cercetare, pentru care un demnitar da banii, inchizand ochii, spre clientii politici. S-au facut mii de smecherii, cu jumatate de camera luminata si jumatate pe intuneric. Cu un pret la vedere si altul la caserie. Dar, sa faci o autostrada „pe sub mana” parea incredibil pana la autostrada Bechtel. Cu ea, guvernele Romaniei ne-au demonstrat ca orice e posibil, iar statul suporta deconturi infinite.
Acum, la opt ani de la semnarea in graba a contractului cu Bechtel, americanii isi iau utilajele, si-au luat un miliard de euro si pleaca. Pleaca lasand in urma doar 45 de kilometri de asfalt.
Vezi și:» Pierdut lecție de istorie, o declar nulă: Drumurile romane |
Contractul de construire a Autostrazii Brasov – Cluj – Bors (415 km) a fost incheiat in decembrie 2003 cu firma Bechtel Int. Inc. Lucrarile au inceput in luna iunie 2004 pe sectiunile 2B Campia Turzii – Gilau si 3C Suplacu de Barcau – Bors. Termenul de finalizare al autostrazii era decembrie 2013.
Textul contractului are trei pagini (conform fostului ministru Radu Berceanu), a fost redactat in trei zile si semnat intr-o saptamana. Fara sa existe vreun studiu de fezabilitate, fara a fi identificate sursele de finantare si fara a avea un pret pe kilometru evaluat corect, de experti. S-a luat pretul aproximativ, intre 5 si 7 milioane de euro pe kilometru; povestea acestei aproximari a spus-o Miron Mitrea la un moment dat. Traseul a fost atat de in pripa desenat, incat trecea prin parcul de sonde de la Suplacu de Barcau. Acest contract a fost opera premierului de atunci, Adrian Nastase, si a lui Miron Mitrea, ministru la Transporturi. Avocata care l-a redactat si care a fost „adusa la repezeala din biroul alaturat”, potrivit relatarii ministrului Mitrea, a luat de la guvernul Romaniei 6,2 milioane de euro pentru „munca” sa. Ulterior a lucrat si pentru CNADR si pentru Bechtel, in acelasi timp. Ca sa vedem ca orice e posibil.
Contractul a fost semnat in condiții dezavantajoase si nedocumentat, cu clauze si penalitati care ne-au costat enorm, pentru ca venea campania electorala in 2004. Iar Guvernul Nastase avea target special Transilvania, unde PSD statea prost in sondaje. Desi exista in grafic o autostrada care avea continuitate in Ungaria, dar si spre Bucuresti, culoarul IV Paneuropean, negociat si propus spre finantare de UE, Romania l-a ignorat si si-a trasat propria ambitie electorala prin inima Transilvaniei, cu americanii.
Ce a urmat? In 7 ani s-au construit doar 45 de kilometri de autostrada practicabila, iar firma americana a incasat peste un miliard de euro. Acum, cand statul roman a intrat in criza si a acumulat datorii de 173 de milioane de euro la Bechtel, Bechtel isi retrage utilajele din Transilvania, spre Kosovo si Oman, unde a primit alte lucrari.
Autostrada de 117 km din Kosovo o va face pentru 800 milioane de euro (!), adica la 6,8 mil de euro pe km, iar la noi au iesit cu 16 milioane de euro pe km. Kosovo primeste, pentru autostrada ei, 60% din bani de la UE si 40% de la SUA. Noi n-am primit niciun cent pentru acest proiect.
Bechtel a lucrat si in Albania, iar acolo a fost un proces penal intentat ministrului care a semnat contractul cu Bechtel pentru suspiciunea de a fi dezavantajat statul albanez. La noi, niciunul dintre responsabili nu plateste nimic. Pentru ca platim noi, fraierii.
Cu toate neajunsurile lui, nu ar fi fost rau ca proiectul sa se finalizeze, insa costurile unui contract in care pretul urca de la o zi la alta, la fel si penalitatile, au devenit insuportabile pentru bugetul tarii. Si oricit ar mai fi vrut partidele politice sa se laude cu mareata realizare, autostrada Transilvania este, pentru fiecare dintre ele, o piatra de gat care cantareste un miliard de euro si un drum neterminat.
Vezi și: |
Cand l-am intrebat pe ministrul Radu Berceanu, in conferinta de presa, de ce nu se aplica legea raspunderii ministeriale pentru contractul cu Bechtel, acesta a raspuns: „Eu cred ca trebuie sa fim constructivi si sa privim inainte, nu inapoi.”
Poate ca fiecare prostie sau hotie care pagubeste Romania ar fi trebuit sa ne invete ca nu putem sa vedem bine inainte, fara sa ne uitam, pentru inceput, inapoi.
Articolul a fost publicat pe Conta.ro
Gazetino 
nici nu trebuia sa ne apucam de autostrada asta… pe acelasi traseu s-au bagat o gramada de bani in modernizarea drumului prin ’98-’99. in paralel ne apucam sa facem si o autostrada din buget. si ignoram alte rute, alte autostrazi care ar avea si finantare nerambursabila. prostie si orgoliu de politicieni locali. pentru ca astia locali, gen Rus, Nicoara, Boc au tras sforile la centru sa traga autostrada asta. in dauna bugetului si a restului tarii.
ba trebuia sa incepem sa o facem cu maxima prioritate… ar fi fost (si inca mai e) o investitie care s-ar amortiza mai repede decat culoarul IV Pan-European pentru ca traverseaza o zona mult mai atractiva economic.
autostrada 2 nu era o prioritate decat pentru cei care vor sa isi mute dosul spre mare pe autostrada…
Boc si PD-L au pierdut semnificativ in Ardeal, deoarece nu si-au tinut aceasta promisiune. Au promis ca vor re-negocia contractul, ca il vor continua si nu au facut nimic…
calin… popescu tariceanu cumva ?
in primul rand ca autostrada are contract din 2004 si in 4 ani de guvernare pnl nu s-a dat in functiune nimic. in perioada de crestere economica. cea mai buna perioada economica, dupa spusele pnl.avand in vedere ca boc si gasca au venit la putere in criza mi se pare de bun simt sa-ti dai seama ca pot face mai putin.
in al doilea rand… ti se pare. culoareul IV are trafic mult mai mare. o autostrada de asta se face, pentru trafic.
in al treilea rand, cum sa „amortizezi” o investitie facuta din buget 100% in conditii de trafic mai reduse mai repede decat o investitie de 50% de la buget (restul din fonduri nerambursabile) in conditii de trafic mai intens ? sfideaza logica.
Un studiu de oportunitate ar fi răspuns la întrebările și îndoielile noastre, dar nu s-a făcut. Poate că și autostrada aceasta se justifica economic, nu știm, dar felul în care s-a proiectat și s-a semnat contractul nu se mai justifică deloc. Sîntem buni de plată, iar un miliard de euro nu e puțin.
Vi se pare întîmplător faptul că în discursul de azi, Gitenstein a zis că SUA a adus prin investiții în România un miliard de euro? Nu vi se pare suspectă coincidența sumei?
nu spun ca nu se justifica economic. posibil sa „iasa pe profit” in cele din urma. da’ cu siguranta are o marja de profit, de beneficiu, de whatever mult mai mica decat culoarul IV. pe langa asta, dupa cum spuneam, s-au mai investit bani pe ruta asta pentru modernizare. tot de la buget. daca am avea alte rute puse la punct si fara probleme, da, ok, mai bagam bani aici. da’ in continuare avem rute mai aglomerate si intr-o stare mai proasta. am stat de o gramada de ori cate o ora la intrarea in sebes, dinspre sibiu, in coloana. ala e culoarul IV.
cat despre investitiile americane… nu cred in teorii conspirationiste. din miliardul incasat de bechtel a ramas oricum destul de mult in tara (salarii, materii prime, impozite si taxe, etc). daca punem doar investitiile ford si emerson si deja avem o suma frumusica. si toate investitiile astea, o data puse in functiune, aduc o gramada de valuta in tara.
Ovidiu, Bechtel a lucrat cu muncitori turci, contractase cu o firmă turcă.
pai si aia 2000 de romani care faceau scandal ca sunt concediati ?
nu erau 2000! aia erau turcii, românii erau 800.
d-le Ovidiu (Musetescu cumva?;-p), o autostrada se face numai pentru trafic, da e un adevar e o maxima banalitate, dar nu numai pentru un trafic de tranzit ci pentru unul generat de dezvoltarea economica, pentru unul generat de riverani, nu de bulgari, turci, greci si alte nationalitati departe locuitoare.
Cu o astfel de autostrada nu te amortizezi decat peste 20-30 ani…
In Transilvania investitiile s-ar duce din Bihor pana in Harghita si Covasna, ca ar avea sol fertil, traficul ar fi fost cel putin la 80% din cel de pe C-IV si legaturile cu Bucovina ar fi atras trafic suplimentar (ca tot iti place tie traficul…).
Spui ca e o autostrada finantata de la buget. Care e problema? Cum crezi ca si-au facut europenii autostrazi? Nu am spus niciodata ca trebuie sa refuzam o oportunitate cu e C-IV dar nu trebuia sa renuntam la autostrada Transilvania. Si cu atat mai putin Boc…
tocmai am venit de la bucuresti, pe valea prahovei. intre brasov si sighisoara e pustiu. atata e traficul local 🙂
ruta oradea – cluj – mures (de aici nu mai ai autostrada spre harghita – covasna) poate fi echivalata, ca trafic local, fara probleme cu arad – timisoara – sibiu (coridorul 4). diferenta e data tocmai de ce spui tu ca fiind tranzit. da’ nu e doar tranzit. marfa care vine din vest spre bucuresti de ex. merge pe coridorul 4, nu pe la oradea – cluj. coridorul 4 apare pe hartile de transport international, ruta cealalta apare ca rang inferior (daca apare). prin urmare, evident, avem trafic mai mare pe acolo.
acuma, revin, care ruta crezi ca se „amortizeaza” mai repede: una cu trafic mare si costuri mai mici sau una cu trafic mai mic si costuri mai mari ? pe langa asta, mi se pare de domeniul evidentei sa te apuci sa construiesti pe ruta cu trafic mai mare si costuri mai mici. probabil ca daca se incepea pe ruta aia in 2004 acum era gata, genera dezvoltare si prin urmare resurse sa mai faci ai alta ruta. asa… ne dam utza-utza pe 50 km…
si tocmai asta e cu finantarea de la buget… ca nu e destula 🙂 cu o finantare de la buget mai mica am fi avut o autostrada mai circulata gata. simplu 🙂
Multumim pentru informații Ovidiu.
Mai mare rusinea , suntem singura tara europeana care nu are o autostrada demna de acest nume .
Da, Moi, ar trebui să ne fie rușine. Am scris despre cum au făcut romanii drumurile la noi, în cît timp și cît au durat. Am sa caut reportajul si–l postez.
Da, Ovidiu, se pare că așa e, ai dreptate.
Funny, daca se intampla asta in China sigur picau vreo 20-30 de capete…. in lantz si dintr-o suflare. HEI! Dar cum nu traim in China…..
Nici în Albania măcar! 🙂
ne, ne, ne…
muncitorii aia erau romani. bechtel a subcontractat la o firma turceasca. da’ aia tot romani au angajat. au adus si ceva turci, corect, da’ grosu’ erau romani.
sindicatul reprezinta 1900 de romani. 800 au fost concediati in 2011. da’ mai erau si altii inainte.
http://www.citynews.ro/sibiu/economic-25/muncitorii-bechtel-mai-scapa-o-luna-fara-concedieri-74497/
Nu, nu e așa, păi n-am primit noi mesaje de la muncitorii români despre cei turci? Ne-au explicat la un moment dat cum munceau unii și cum munceau alții etc, nu mai ții minte? A fost o întreagă tevatură în presă.
corect. da’ mesajele veneau de la romanii care lucrau pentru firma turceasca. dupa cum am spus, au fost si turci. da’ grosu’ erau romani. sindicatu’ reprezinta 1900 de romani. ca mai sunt si 500, 800, 1000, 5000 de turci, treaba lor. da’ sunt / au fost 1900 de romani.
la fel s-a facut si drumul de la turda la brasov, cu firme italiene. pe utilaj era un italian sau un turc si pe langa inca 10 romani. si zic asta din experienta proprie, directa.
„Cand l-am intrebat pe ministrul Radu Berceanu, in conferinta de presa, de ce nu se aplica legea raspunderii ministeriale pentru contractul cu Bechtel, acesta a raspuns: „Eu cred ca trebuie sa fim constructivi si sa privim inainte, nu inapoi.” ”
Inainte de caderea FNI, Ioana Maria Vlas, la o conferinta de presa la Cluj, a fost intrebata despre modalitatile de calcul a titlurilor de valoare de la societatile financiare, deoarece s-au gasit nereguli. Raspunsul ei a fost identic cu cel a lui Radu Berceanu. Rezultatele le stim cu totii.
Problema care se pune, cred eu, este ca pe cand cumva cu chiu cu vai se termina autostrada, exista posibilitatea destul de mare sa nu mai fie nevoie de ea. In lipsa ei noi suntem obligati sa gasim solutii alternative viabile, iar cand le vom dezvolta pe acestea, vom ramane cu o autostrada terminata dar foarte putin circulata si care nu isi va scoate banii niciodata.
Deci, Istvan, e ca în bancul acela, înainte să ne descurcăm trebuie să fi fost teribil de încurcați!