Poate singurul lucru bun, pe care l-a lăsat stînga politică în școala românească, a fost programul „Cornul și laptele”. În fiecare zi, copiii noștri primesc de la școală un corn și un pahar de lapte. Chiar dacă nu toți își iau porția, chiar dacă unii joacă fotbal cu cornul, chiar dacă uneori femeia de serviciu duce plasele pline cu lapte acasă, în cea mai mare parte, copiii îl mănîncă.

Sînt și copiii amărîți care merg la școală doar pentru gustarea aceea, unii sînt copiii de romi, dar e o bună și sănătoasă metodă de a-i atreage la lecții, nu e așa? Faptul că unii dintre ei nu mănîncă gustarea oferită de statul român nu este vina copiilor și nici a programului în sine. Ci tot a dascălilor și a părinților.

Dacă profesorii s-au plîns că elevii joacă fotbal cu pachețelul, este spre rușinea lor. Pentru că asta demonstrează incapacitatea lor de a le imprima copiilor un comportament de minim respect față de hrană. Înțelegem, deși cu greu, carențele în educația științifică, am înțelege lipsa de pricepere în predarea teoriei relativității, dar de ce n-ar reuși să-i învețe pe copii că e o prostie să disprețuiești hrana, nu poate fi înțeles.

Poate pentru a face economie dar și pentru că au existat „reclamații” privind joaca elevilor cu pachețelele respective, guvernul plănuiește retragerea lor.

Ministrul Educației le-a propus parlamentarilor cîteva modificări la programul cornul și laptele. Una dintre ele ar fi să fie dat numai copiilor defavorizati. Ceea ce ar introduce discriminarea în școli și ar crea un disconfort printre elevi atunci cînd ar trebui să-și recunoască sărăcia în fața colegilor.

Din păcate, este o propunere neinspirată și chiar periculoasă pentru ce avem de gînd să facem cu copiii acestei națiuni. Este știut faptul că sîntem mai puțin toleranți față de cei defavorizați sau față de minorități decît cetățenii lumii civilizate, iar o expunere a vulnerabilității copiilor ar fi gaz pe focul disprețului și segregării în școală.

Se știe că lucrurile mărunte, detaliile fac din viața școlii lecții pentru toată viața. Dacă un profesor v-a nedreptățit o dată, v-a bătut în fața colegilor sau v-a făcut de rușine pentru că aveați cămașa ruptă, nu ați uitat umilința toată viața.

Este greu de acceptat ideea de a crea o situație discriminantă, umilitoare zi de zi, chiar în școală, locul unde copiii învăță pentru viață. Locul de unde ar trebui să afle că toți avem șanse egale: măcar în fața unui corn și a unui pahar de lapte.

Textul integral poate fi citit pe conta.ro