Despre chestiunea Schengen, Vasile Pușcaș, fost negociator șef al României în relația cu UE, spune că nu trebuie să căutăm vinovați nici în Franța, nici în Germania ci în lipsa interesului autorităților române de a face ce trebuie. În loc să ne tânguim și să ne dăm victime mai bine am lua măsuri urgente de diminuare a pagubelor, zice Pușcaș. Spre deosebire de Traian Băsescu sau Leonard Orban, care invocă interese electorale, Vasile Pușcaș reclamă pragmatism și cheamă la acțiune.

Gazetino: – În chestiunea amânării aderării României (și Bulgariei) la spațiul Schengen, avem până în acest moment două luări de poziție oficiale: cea a președintelui Băsescu, mai categorică dar mai eliptică, și cea a consilierul prezidențial Leonard Orban, care detaliază mai mult și menționează și opțiunile de răspuns ale autorităților noastre. Dumneavoastră cum vedeți, ca unul care cunoașteți foarte bine mecanismul deciziilor europene, situația creată de opoziția Franței și a Germaniei?

Vasile Pușcaș: – Cacofonia oficialilor și discursului public de la noi, în privința propunerii a două state membre ale UE de amânare a aderării României la Spațiul Schengen, exprimă starea de spirit a actualilor lideri politici români, nivelul lor de înțelegere a proceselor integrării europene și (in)capacitatea de gestionare a politicilor europene. Situația la care va referiți ridica unele întrebări, precum:
a) are România toate elementele necesare evaluării afirmative pentru statutul de membru al Spațiului Schengen?;
b) are țara noastră „inamici” în Uniunea Europeana și Spațiul Schengen și cum s-a putut ajunge la o asemenea stare?;
c) dorește cineva, din Uniunea Europeana și poate nu numai, să scoată oarișce castane fierbinți ale Spațiului Schengen cu mâinile României și Bulgariei?
Câtă vreme se evită răspunsuri complete și credibile la asemenea întrebări de către cei menționati de Dvs., dar și de alți demnitari români, plutește un mare semn de întrebare chiar asupra liderilor politici din România. Personal, cred că liderii politici de astăzi s-au îndepărtat periculos de mult de substanța politicilor europene, ceea ce înseamnă că și deciziile lor au dus și vor duce, dacă se va continua aceasta cale, la costuri tot mai ridicate pentru cetățenii români.

– Ce efecte credeți că va avea această decizie asupra intereselor mediului de afaceri românesc. Consilierul prezidențial pare s reducă acest impact la o chestiune de prestigiu a României. Este acesta singurul aspect semnificativ? Concret, va costa acest lucru comerțul și afacerile noastre cu Europa?

– Mediul de afaceri european și internațional este avertizat, prin semnalul celor două state, că în România există un factor de risc, de unde va decurge un scăzut apetit pentru investiții consistente în țara noastră. O astfel de atitudine a investitorilor străini ar fi în măsură să prelungească efectele crizei în România, creșterea economică și dezvoltarea ar întârzia, prelungindu-ne așezarea în aria subdezvoltării, cu consecințe asupra standardului de trai al cetățenilor de la noi. În plus, România ar pierde oportunități de repoziționare pe piața europeană și globală post-criză.

– Ce credeți că poate însemna afirmația lui Orban potrivit căreia „din punct de vedere politic e o chestiune ce va avea o influență puternică asupra poziționării României nu numai în relații bilaterale, ci și într-un context european, în întregul proces de luare a deciziilor la nivel european”.

– Pregătirea României pentru aderarea la Spațiul Schengen trebuia să se realizeze printr-un program partenerial, susținut și cu peste o jumătate de miliard de euro din bugetul european, dar și de alte proiecte bilaterale sau subregionale. În acest context, scrisoarea celor doi miniștri, din Franța și Germania, poate primi și interpretarea că guvernul României nu și-a respectat angajamentele asumate, agravând și mai tare percepțiile de impredictibilitate și non-credibilitate față de politica externă a României și conduita ei internațională.

– Credeți că interesele capitalului francez – puternic reprezentat în România – s-ar putea simți amenințat de astfel de declarații? Stă în puterea autorităților românești – în actualul context politic și economic comunitar – să ia măsuri de „retorsiune” după această decizie considerată nepotrivită, dacă nu ostilă?

– Măsuri de „retorsiune” ar trebui luate față de instituțiile autohtone și responsabilii politici și din administrație care sunt la originea acestei situații. În loc sa ne tot tânguim și să ne auto-victimizăm, ar fi mai bine dacă s-ar lua măsuri rapide de diminuare a pagubelor, redresare și reinserție în procesul decizional specific. În ceea ce privește capitalul francez, german, ca și din alte state europene sau non-europene, ar trebui să se creeze un cadru favorizant, care să ducă la investiții serioase, susținând o dezvoltare durabilă a României. Căci nu ne putem juca de-a interesul național!

UPDATE: Comunicat al președinției

La Palatul Cotroceni, a avut loc miercuri, 22 decembrie a.c., la iniţiativa preşedintelui României, Traian Băsescu, o reuniune de lucru pe tema stadiului aderării României la Spaţiul Schengen.

La reuniune au participat Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Mănoiu, ministru – şef al Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului României, Marian Tutilescu, secretar de stat, şef al Departamentului Schengen din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Scopul reuniunii a fost acela de a examina stadiul pregătirilor şi demersurilor pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, în contextul creat de recenta transmitere, de către miniştrii de interne din două state membre UE, a unei scrisori prin care se solicită amânarea momentului aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen la o dată ulterioară lunii martie 2011.

Cu prilejul reuniunii, au fost trecute în revistă progresele atinse în pregătirea tehnică a aderării, fiind reconfirmată îndeplinirea integrală a condiţiilor acquis-ului Schengen, aspect probat şi de rezultatele tuturor misiunilor de evaluare. A fost subliniată decizia fermă a autorităţilor române de a menţine şi dezvolta nivelul de pregătire pentru aderare, având în vedere faptul că aderarea României va conduce la creşterea semnificativă a securităţii frontierei externe a Uniunii Europene.

De asemenea, au fost abordate argumentele juridice şi politice relevante ce pledează pentru inexistenţa oricărui temei pentru conectarea procesului aderării la Spaţiul Schengen de alte condiţionalităţi, cum ar fi Mecanismul de Cooperare şi Verificare, aderarea la spaţiul Schengen fiind o obligaţie asumată de toate statele membre prin Tratatul de aderare a României şi Bulgariei şi, în acelaşi timp, o responsabilitate pe care România şi-o asumă, cu deplină seriozitate, în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni.

Totodată, a fost examinat un set de demersuri politice externe care vor fi avute în vedere în perioada următoare pentru ca procesul de aderare la Schengen să se menţină în coordonatele stabilite, în cadrul instituţional şi în formatul de evaluare existent la nivelul Uniunii.