Etichetă: ziare

Presa nu moare dar se predă. 6.000 de jurnaliști pe drumuri

Presa are grave probleme. Și economice, și de conținut, și de imagine. Dar problemele ei interne ar conta mult mai puțin dacă dispariția sau slăbirea puterii ei nu ar duce la degradarea democrației și la alt gen de probleme, care țin de societate. Am citit zilele trecute un raport care-ți dă fiori. 6.000 de jurnaliști au rămas fără joburi și peste 50 de ziare din provincie au dispărut definitiv.

Problemele sînt complexe, aici s-au combinat efectele crizei economice (anul acesta publicitatea are un buget de 20 mil. de euro pe țară, iar în 2008 era de 80 mil. euro) cu cele ale crizei de credibilitate. Citește în continuare „Presa nu moare dar se predă. 6.000 de jurnaliști pe drumuri” →

Amintiri din vremea când statul era la fel de neputincios, dar oamenii nu erau la fel de mărunţi

Noi nu trăim ce n-a mai trăit nimeni. Oamenii au suit și coborît de nenumărate ori, vremuri proaste după vremuri bune și vremuri bune după cele proste. Dar important a fost să rămînă frumoși, curați, oameni de ispravă. Am căutat în arhive și i-am găsit pe unii. Vi-i aduc astăzi, aici, pe blog (e tot ce am acum) ca să-i cunoașteți și voi. Să înțelegem împreună diferența dintre ciocoii noi și domnii vechi.

Articolul l-am scris în 17 martie 2010 și a fost publicat pe Realitatea.net. Îl reiau astăzi, cu aceleași gînduri, cu aceleași sentimente.

În dimineaţa zilei de 17 martie s-a trezit şi şi-a amintit că trebuie să expedieze cartea poştală. A cumpărat-o la serbarea fetelor de vineri seara. A dat o coroană şi jumătate pe ea. Domnul locotenent Csintos îşi înmuie tocul în călimară şi scrise frumos, pe vederea cu desen. „Poate şi Cyclamen vrea să-şi facă drum la Cluj?” Şi o trimise către Sasz Cyclamen Erzsebet din Luduş.

Citește în continuare „Amintiri din vremea când statul era la fel de neputincios, dar oamenii nu erau la fel de mărunţi” →