Strategie și acțiune concertată de sprijinire a intereselor României, de la Cluj

Universitatea de Științe Agricole din Cluj a organizat zilele acestea o conferință și un tîrg internațional de specialitate. Invitații de onoare: comisarul pentru Agricultură de la Comisia Europeană, Dacian Cioloș și președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, Paolo De Castro. Acestuia din urmă i se acordă titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității din Cluj. La festivități sînt invitați demnitari români, miniștri și secretari de stat. Iar Dacian Cioloș este însoțit de zece reporteri francezi cărora vrea să le prezinte o fermă de succes a unui tînăr clujean. Citește în continuare „Strategie și acțiune concertată de sprijinire a intereselor României, de la Cluj”

Angela Merkel și o serie de naivități. Aterizează la Cluj pentru că la Ruse nu este aeroport

Am întîlnit-o pe Angela Merkel prima dată la Summitul NATO de la București. A venit pentru a răspunde întrebărilor în fața presei alături de Nicolas Sarkozy. Au ales să vină împreună, înaintea lui Vladimir Putin, tocmai pentru că încercau să transmită lumii imaginea unui leadership european unit și puternic. Nici mesajul, dar nici rezultatele summitului nu i-au ajutat. Sarkozy și Merkel aveau să confirme, în anii de criză, că nu sînt vizionarii Europei, că nu formează o echipă și că nu au resurse pentru a îmbunătăți proiectul Europa.

Am văzut cum Angela Merkel s-a retras în bucătăria germană unde prepară masa de criză pentru poporul său, iar Sarkozy crede că expulzînd problemele continentului de la o margine la alta, le și rezolvă. „În Germania se discută mai mult din perspectivă internă despre chestiunile europene”, afirmă Almut Möller, expertă germană în probleme europene.

Și unul și altul au demonstrat Citește în continuare „Angela Merkel și o serie de naivități. Aterizează la Cluj pentru că la Ruse nu este aeroport”

Vasile Pușcaș: România trece printr-o criză de identitate și întoarce spatele UE

Astăzi, Comisia Europeană discută cel de al patrulea Raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, care a fost agreat de Comisia Europeană şi Guvernul României în luna decembrie 2006, în preajma datei aderării la Uniunea Europeană, prin care statul român se angaja să elimine întârzierile şi disfuncţionalităţile în sistemul judiciar, combaterea corupţiei, în general, în funcţionarea statului de drept în România.

Comisia Europeană constată că în România a lipsit voinţa politică de a îndeplini angajamentele pe care şi le-a asumat faţă de Uniunea Europeană şi, implicit, faţă de Statele Membre ale acesteia, spune Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu Uniunea Europeană, fost ministru pentru afaceri europene. Îngrijorător este nu doar faptul că România „a întors spatele” Uniunii Europene la materia tratată de acest Raport – justiţie, anti-corupţie, stat de drept –, ci că România se află într-o profundă criză de identitate naţională şi europeană, că pune sub semnul întrebării deciziile parteneriale, comunitare, la care este parte. Nu ne mai întrebăm cine sau de ce nu-şi asumă răspunderea pentru ceea ce se întâmplă în România, căci niciunul dintre factorii politici şi de stat nu se va socoti responsabil. Ne întrebăm însă de ce cetăţenii României, care şi-au trimis reprezentanţii în instituţiile politice şi de stat româneşti, trebuie să-i întreţină pe aceştia, dar să achite şi costurile lipsei lor de voinţă în a-şi îndeplini obligaţiile de a servi interesele României”, susţine fostul negociator şef cu Uniunea Europeană într-o declarație de presă.

„Se spune că acest Raport al Comisiei Europene privind îndeplinirea angajamentelor României luate prin MCV (decembrie 2006) ar fi foarte critic sau că ar fi foarte dur. Mai degrabă noi am spune că exprimă o îngrijorare gravă nu numai a Comisiei Europene, ci şi a Statelor Membre faţă de atitudinea României ca stat membru al Uniunii Europene, dar şi faţă de modul cum se comportă în relaţie cu angajamentele pe care şi le-a asumat. Limbajul raportului este destul de clar şi dacă, până în 2009, Comisia Europeană „a ţinut spatele” României în faţa criticilor severe ale unor state membre, acum, în 2010, Comisia Europeană reproşează României că „i-a întors spatele”.