De pe gard

Mă șochează gândirea tribală. Chiar și unii oameni de cultură se dovedesc sclavii gândirii tribale… Ce dezamăgire, să afli într-o zi că nici cultura nu salvează lumea, că nici ea nu învinge instinctele… Și atunci ce, cine?

Nu cred că oamenii, chiar aderând la un set de valori, altul decât al nostru, nu sunt demni de respect.

De exemplu, aș aprecia mult un om de stânga autentic, unul care-și donează jumătate de salariu în fiecare lună, aș aprecia un om de drepta care ar avea scopuri progresiste, nu numai pentru ca este din tribul dreptacilor… și desigur, niciunul, nici din stânga nici din dreapta, să nu fi furat!

Cred că, în general, cam așa mi-am ales prietenii. Doar că sunt puțini, extrem de puțini!

Oricum, pe gard nu poate să stea un trib prea mare! 🙂

De stînga sau de dreapta în presă. Ideologia nu ține loc de etică profesională

Există o discuție acum despre clarificări doctrinare și în ceea ce privește presa. Să fim sau nu în mod transparent de stînga sau de dreapta? Ideea e că presa noastră nu a avut inițial astfel de principii, le-a căpătat în funcție de nevoia de a justifica o atitudine post-factum.

Adică, o parte a presei a susținut măsurile de austeritate. De ce? Vine acum și spune, sprijinită de cîrja ideologică: pentru că este de dreapta! O altă parte a presei urlă disperată împotriva guvernului, invocînd suferința și sărăcia poporului. Chiar dacă în realitate acesta este un comportament exagerat în slujba mogulilor, pot veni acum analiștii cu acoperirea „legitimă” că ei sînt de stînga și, deci, niște principii ideologice stau la baza acestei isterii.

Citește mai departe!