Schimbare totală la școala care a condus România

ANUNȚ: Vineri, la ora 21, dezbatere cu doi dintre candidați la Transilvania Live. Dacă aveți întrebări, puteți să le formulați la comentarii.

Universitatea Babeș-Bolyai n-a fost doar o școală pentru tinerii studenți veniți la Cluj să se facă profesori, avocați sau contabili. A jucat un rol mai important în societatea românescă. A furnizat oameni și curente de gîndire spre nivelurile cele mai înalte de conducere a țării.

În ultimii 20 de ani s-a dovedit a fi un rezervor de cadre de partid, de funcționari de stat,de miniștri, ambasadori și consilieri politici. Este locul de unde au plecat la fiecare schimbare de gardă politică și cîțiva oameni în structurile de putere de la București. Liviu Maior, Andrei Marga, Vasile Pușcaș, Vasile Dancu, Mircea Miclea, Emil Boc, Cătălin Baba, Liviu Radu, iar lista ar putea continua. Sînt oameni pe care UBB i-a furnizat Bucureștiului și pentru care România se uită astăzi cu sentimente împărțite spre „școala de la Cluj”.

Citește în continuare „Schimbare totală la școala care a condus România”

Lumea văzută dintr-un cortegiu funerar

O înmormîntare pare cel mai ciudat loc unde să te preocupi de politică, dar nu e aşa. Oamenii îşi petrec tot mai mult timp la televizor şi mai ales cei în vîrstă, iar însoţirea pe ultimul drum a unui fost profesor de liceu într-un oraş de provincie, este momentul cel mai bun să conduci şi să îngropi apoi bacalaureatul într-o concluzie: e bine ce s-a întîmplat, era şi timpul ca cineva să oprească frauda din şcoală.

Am însoţit cortegiul pe drumul spre cimitir şi i-am ascultat pe cei mai vîrstnici profesori ai unui orăşel din Transilvania. Sînt îngrijoraţi din cauza pensiilor, sînt enervaţi de agresivitatea lumii de astăzi, judecă pe fragmente prezentul pentru că viaţa lor nu mai are timp de perspectivă, dar cînd vine vorba de meseria lor, sînt neiertători.

Citeşte mai departe!

Cîți copii pot încăpea în Jiu? Un test pentru psihologii școlari

Mi-am petrecut copilăria în preajma Jiului. Nu mi-a plăcut deloc, dar îl priveam adesea. Jiul era un rîu ciudat. Negru și murdar ca iadul, nu-ți venea să te arunci în el. Apele lui mîloase îți provocau greață. Acum e alb ca sticla, a înghițit minele de pe Vale și după ce le-a digerat cu totul, dă să înghită copiii cuminți. Unu, doi, trei, patru.

Cronica ultimelor știri de acasă sună alarmant.

Patru tineri s-au aruncat în ultimele săptămâni în apele Jiului, iar doi dintre ei au fost găsiţi prea târziu. Ieri, poliţiştii au împiedicat un băiat de 14 ani să se arunce în râu cu un rucsac plin de pietre în spate. Elevul, care este în clasa a VIII-a, a lăsat un bilet în bancă prin care şi-a anunţat colegii că vrea să se sinucidă pentru că a rămas corigent la geografie.

Citește mai departe!

Mircea Giurgiu sau cum devine țacăna majoritară politica semodocților

O lege propusă de Mircea Giurgiu a trecut tacit (nedezbătută și nevotată) prin Camera Deputaților. Giurgiu propune ca istoria și geografia să fie învățate de elevii aparținînd minorităților etnice în limba română. Prin aceasta, deputatul ex-PDL (situația lui în PDL este incertă) a creat, de fapt, o contra-lege la Legea Educației în care era stipulat că predarea istoriei și geografiei se poate face și în limba maternă.

UDMR s-a sesizat și i-a cerut explicații și garanții lui Emil Boc. Acesta le-a promis că legea lui Giurgiu nu mai trece de Senat. USL așteaptă scandal în Coaliția puterii, iar Vasile Blaga așteaptă ca Boc să-i ceară ajutorul, pentru că el controlează grupul majoritar la Senat.

Dincolo de complicațiile enervante pentru colegii de partid ai lui Giurgiu, care ne interesează mai puțin, sesizăm aici două probleme. Citește în continuare „Mircea Giurgiu sau cum devine țacăna majoritară politica semodocților”

De ce fierbe copilul în lapte. Predăm discriminarea la școală?

Poate singurul lucru bun, pe care l-a lăsat stînga politică în școala românească, a fost programul „Cornul și laptele”. În fiecare zi, copiii noștri primesc de la școală un corn și un pahar de lapte. Chiar dacă nu toți își iau porția, chiar dacă unii joacă fotbal cu cornul, chiar dacă uneori femeia de serviciu duce plasele pline cu lapte acasă, în cea mai mare parte, copiii îl mănîncă.

Sînt și copiii amărîți care merg la școală doar pentru gustarea aceea, unii sînt copiii de romi, dar e o bună și sănătoasă metodă de a-i atreage la lecții, nu e așa? Faptul că unii dintre ei nu mănîncă gustarea oferită de statul român nu este vina copiilor și nici a programului în sine. Ci tot a dascălilor și a părinților. Citește în continuare „De ce fierbe copilul în lapte. Predăm discriminarea la școală?”

Roboței cu termen de garanție redus? Sociologul Gabriel Bădescu despre educație și criterii de performanță

Gabriel Bădescu este sociolog, conferențiar la Facultatea de Studii Politice de la UBB. Într-un text recent, el explică cum vede situația din școala românească și ce fel de produs scoate ea. Dar și despre corelația venituri-performanță în mediile universitare românești. Redau mai jos cîteva fragmente din articol (Ce fel de performanţă ne dorim în educaţie?), pentru o mai clară înțelegere a punctului său de vedere.

Citește în continuare „Roboței cu termen de garanție redus? Sociologul Gabriel Bădescu despre educație și criterii de performanță”

Un elev a ajuns la spital cu degerături după ce a mers pe jos 4 kilometri, pentru a ajunge la școală

Știrea acesta de pe Hotnews, mi se pare cea mai importantă știre a zilei. O redau aici preluată în întregime.

Nu are nevoie de comentarii. Are nevoie de consecințe.

Un elev in varsta de 14 ani a ajuns joi la Spitalul judetean de urgenta din Vaslui cu degeraturi la maini si picioare, dupa ce a mers pe jos, prin frig, aproximativ patru kilometri pentru a ajunge la scoala, anunta Agerpres. Potrivit medicilor de la Serviciul de Ambulanta Judetean Vaslui, in momentul in care a ajuns la scoala, copilul a inceput sa planga si sa spuna ca il dor foarte tare mainile si picioarele.

Citește în continuare „Un elev a ajuns la spital cu degerături după ce a mers pe jos 4 kilometri, pentru a ajunge la școală”