Căutătorul. Povestea de iubire dintre un oraș și savantul lui

racovita TIFF

Ce ați vrea să știți despre Emil Racoviță? Omul sau savantul care a stăpânit întinderea lumii și tainele înghețurilor? Haideți să ne gândim: cum l-au cunoscut francezii pe Sartre? Sau pe Balzac, pe Gaugain? Așa-i că vă bucurați de orice mărturie despre viața lui Mihai Eminescu, de fiecare bucățică de poveste pe care o putem salva din neantul istoriei, să ne-o apropiem de buze, să suflăm pe ea și să vedem înviind imaginea unui om teribil de grozav! Putem spune că nu ne interesează? Cum putem despărți mintea de sufletul unui om și cum am putea despărți știința de viață? Omul este o creație minunată tocmai pentru că Dumnezeu l-a făcut în stare să ducă o splendidă genialitate pe umerii unui trup ros de suferințe pământești. Ca să-l înțelegem pe Emil Racoviță trebuie să ne gândim la oamenii ca el. La Mihai Eminescu. Ați fi putut înțelege poezia lui, dacă n-ați fi știut ce fel de viață a avut? Poveștile despre mizeria, sărăcia și boala poetului v-au făcut să nu-l mai admirați? Dimpotrivă, iubirea noastră l-a învăluit, a fost eroul, minunatul nostru prieten. Am să vă spun poveștile mai puțin cunoscute despre Emil Racoviță, nu ca să-l frivolizez pe savant ci ca să fie un exemplu de urmat pentru noi: poate nu vom deveni toți exploratori, dar oameni ca Racoviță am putea fi!

Citește mai departe!