E dimineață pe strada noastră și la poarta Universității oprește, ca de obicei, mașina neagră cu șofer. Omul coboară grăbit, deschide ușa domnului de alături și-i ia servieta. Portarul face doi pași în fața ușii și-l salută țeapăn, pe domn. Acesta abia îl vede, pășește apăsat, cu ochiul țintit pe nereguli.

În spatele lor, un bărbat cu pălărie și fular vine în pas relaxat, se apropie de ușa universității. Mai aruncă o privire spre teii din fața scărilor, le salută pe fetele care chicotesc alături. Apoi intră, dă mîna cu portarul și rîd amîndoi de o întîmplare mai veche.

Primul este Citește în continuare „Rectorul pensionat sau rectorul îmbălsămat? Există carieră după pensionare?” →