„Nokia se închide. Informația este oficială din păcate. Cei 1.956 de oameni, angajați la Nokia, vor fi trimiși în șomaj. Acest lucru înseamnă că rata șomajului crește de la 3,3% pana la circa 4%. Nu este chiar un dezastru, dar va fi dificil”, a anunțat în această dimineață Daniel Don, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj, citat de Stiri de Cluj.
Etichetă: Nokia
Depresie post-Nokia. Concluzii la rece
Vă mai amintiți festivismul smintit cu care a fost întâmpinată vestea mutării fabricii Nokia de la Bochum (Germania) la Jucu? Pe când sindicatele germane blestemau târgul făcut cu constructorul de telefoane, care părăsea în grabă țara – simțind apropierea recesiunii economice – și asta după ce beneficiase de subvenții de stat substanțiale, la Cluj dar și la București, presa cânta imnul victoriei atragerii unui investitor transnațional. La Cluj se pregăteau să curgă râuri de lapte și miere odată cu implementarea „investiției secolului” pe malul Someșului. Citește în continuare „Depresie post-Nokia. Concluzii la rece”
Sclavii globalizării. Povestea Ninei de la Nokia și a lui Petru de la Petrom
Nina
Nina se scoală devreme, trage hainele pe ea și fuge spre drumul țării pe unde trece microbuzul Nokia. Ajunge acolo, parcurge filtrele, se schimbă și ajunge la bandă, înainte de fix. Așa sînt programate cursele de transport, ca Nina și fetele să ajungă la timp. Niciun minut în minus.
Se așează la bandă. Acolo va sta 12 ore, în picioare. Din care, 30 de minute va merge să stea tot în picioare, la coadă la împins tava. În mîini are mănuși, pe cap, o bonetă și e încălțată cu papuci de plastic. „Arăt ca un pui congelat”, spune Nina și rîde. Nu trebuie să ajungă nici fir de praf din colbul ulițelor din Jucu, pe minusculele piese făcute de altă Nina, din Taiwan. În fiecare tură, stă doisprezece ore în picioare și ansamblează telefoane Nokia. Două mii de bucăți trec, de fiecare dată, prin mîinile bătătorite de sapă ale Ninei. Citește în continuare „Sclavii globalizării. Povestea Ninei de la Nokia și a lui Petru de la Petrom”
Efectul fluturelui la Nokia
Pe dealurile de la Jucu se duce de citiva ani cea mai apriga batalie imobiliara din zona Clujului. S-au cumparat sute de hectare de pamint, la preturi derizorii, dar care sint acum evaluate la peste 100 de euro metrul patrat. Investitorii de la Jucu proiecteaza megacartiere pentru zona industriala in plina expansiune. Judetul imagineaza centuri ocolitoare si autostrazi urbane. Un fluture insa – un simplu fluture – pune in alta lumina planurile industriale, financiare si politice create in jurul Nokiei.
Profesorul Laszlo Rakosy s-a ratacit momentan in functia de sef de catedra la facultatea de biologie a UBB. Cind era insa cu picioarele pe pamint, profesorul cauta fluturi. Doi ani a cautat un fluture albastru prin ierburile si padurile Austriei.
Fluturele respectiv este, in descrierea sa, „o specie rara, splendid si indispensabil pentru ca viata matematic aranjata pe Planeta, sa nu se rastoarne cu totul. Sa nu devina un haos”. Uniunea Europeana a facut o lista de plante, animale, insecte rare, a caror disparitie ar putea pune in pericol ecosistemul Planetei.
Salvati fluturele albastru
Laszlo Rakosy a impartit „bani cu sacul” prin satele Austriei taranilor care aveau pasuni sau livezi pe unde zbura fluturele albastru. Banii erau de la Uniunea Europeana, iar operatiunea de salvare a fluturelui s-a desfasurat dupa un proiect riguros, de identificare si de limitare a unor zone de protectie. Acolo, taranii austrieci trebuiau sa respecte anumite reguli de protejare a pasunilor, contra unei sume de bani, diferita in functie de calitatea teritoriului rezervat, cea mai mica fiind de 5 euro pe mp, pentru ca fluturele lor albastru sa supravietuiasca.
Si pe-al nostru o sa-l manince pisica
Profesorul din România a fost ales sa conduca proiectul in Austria. Era cunoscuta „nebunia” sa pentru aceste creaturi firave care „tin pe aripile lor transparente echilibrul unei lumi intregi”.„La inceput erau sceptici. Totul le parea ciudat, si masina mea, si cum ma cheama si ce dialect vorbesc si ce caut. Apoi am lasat masina cu numere de România ascunsa dincolo de intrarea in sat, evitam sa spun ca vorbesc germana sasilor din România si am intrat direct in subiect. Europa le oferea bani frumosi pentru ca ei sa nu faca aproape nimic in plus. Trebuiau sa coseasca finul o data la inceputul verii, si inca o data la sfirsitul lui august. Daca prin finetea lor zbura fluturele albastru. Dupa ce s-a dus vestea ca umbla un profesor cam sarit care le da bani pentru fluturi, veneau sa-mi spuna ca si la ei in ograda a fost unul ieri, dar l-a mincat pisica. Dupa doi ani, toata Austria ma cunostea. Eram omul cu fluturii, cautat de toata lumea, de ziare si televiziuni, de colectionari si ecologisti”, povesteste profesorul, privind cu nostalgie in pardoseala biroului sau de la catedra, unde a ramas inchis de ani buni.
Articolul integral, pe HotNews
Gazetino 