Competiția pentru prezidențialele din 2014, schimbare totală (II)

Revin asupra acestui subiect, deși nu obișnuiesc, dar interesul cititorilor pentru postarea de zilele trecute mă face să aduc noi explicații.

Pomeneam de intrarea într-o cursă neobișnuită a lui Sebastian Lăzăroiu și a lui Teodor Baconschi, preselecția pentru prezidențiale. Neobișnuită, pentru că ea pornește altfel decît s-a făcut pînă acum, iar noul tip de intrare pe culoarul competiției poate fi și cel mai bun în condițiile actuale.

De fapt, ce se întîmplă? Dacă USL are un candidat la prezidențialele următoare, cunoscut și recunoscut de formațiune, pe Crin Antonescu, PDL – și ce a mai rămas în jurul lui – nu a pomenit nici măcar în glumă de vreunul. Întrebat, acum un an și ceva, pe cine vede în locul său, Traian Băsescu a răspuns că încă nu are un nume. Așadar, președintele a lăsat cel puțin la vedere, înscrierea la liber.

Citește mai departe

Cine ar putea fi viitorul preşedinte în viziunea lui Traian Băsescu

Traian Băsescu a abordat recent un subiect ocolit pînă acum şi de Cotroceni, şi de PDL: Cine ar putea fi următorul preşedinte al României?

Presa a preluat tema şi a făcut sondaje: Pleşu, Baconschi, Liiceanu?

Citeşte mai departe!

După 20 de ani. Cine a demisionat (din voință proprie) în România?

În urma refuzului lui Adrian Severin de a demisiona din Parlamentul European, „The Economist” trage concluzia că acesta este un obicei și o încăpățînare tipic românească.

Am căutat ore în șir date despre demisiile demnitarilor români. N-am găsit decît scandaluri prelungite în urma cărora, forțați de împrejurări, miniștri sau premieri, și mai rar parlamentari au acceptat să-și dea demisiile.

Petre Roman a fost demis cu forța minerilor, Radu Vasile, fugărit de oamenii lui Constantinescu prin gări, Vasile Blaga obligat, Berceanu descăunat, Videanu demis și el la pachet cu ceilalți.
Citește în continuare „După 20 de ani. Cine a demisionat (din voință proprie) în România?”

E-Reforma. Lupta pentru Legea Educației s-a mutat pe bloguri. Și de ce trusturile media au ignorat-o

Se pare ca partizanii legii educației, așa cum este ea asumată de Guvern și care ar aduce schimbări fundamentale în sistemul de învățămînt, s-au mutat pe bloguri. De ce?

În primul rînd pentru că mai toate instituțiile de presă sînt angajate într-o bătălie acerbă cu administrația Boc și cu Traian Băsescu. Televiziunile, ziarele critică de cele mai multe ori întemeiat, politica incoerentă și ineficientă a guvernului. Acesta este contextul în care apare Legea Educației.

Prin urmare, să susțină Legea Educației, cu oricîte schimbări benefice ar aduce ea, ar crea o breșă, ca în cazul știrii că un om rău a făcut un lucru bun.

Știrea incredibilă ar fi că guvernul cel mai slab e pe cale să facă reforma cea mai tare. Citește în continuare „E-Reforma. Lupta pentru Legea Educației s-a mutat pe bloguri. Și de ce trusturile media au ignorat-o”

Iliada și Odiseea se termină miercuri. De ce-și asumă guvernul răspunderea pe legea educației?

Miercuri, după votarea moțiunii de cenzură, Guvernul va discuta forma finală a legii educației pe care-și va asuma răspunderea în Parlament.

De ce?

Explicațiile date de Guvern nu au fost prea clare și tocmai de aceea s-au creat speculații. În plus, anunțul că își va asuma răspunderea pe această lege s-a făcut în preajma moțiunii, ceea ce trăda intenția de a para atacul opoziției. Dar iată că Citește în continuare „Iliada și Odiseea se termină miercuri. De ce-și asumă guvernul răspunderea pe legea educației?”