Azi, toată ziua, bărcile scafandrilor, poliția și toți bărbații din sat l-au căutat pe colegul lor, dispărut în apele unui lac. Avea 48 de ani, lucra la o hidrocentrală de munte și avea datorii la bănci.Din cauza lor nu se mai înțelegea cu familia. Chiar înainte de criză își luase un apartament în rate, pe care spun colegii, le plătea tot mai greu. Acum, poate nu le mai plătește deloc.

Poștașul din satul nostru și-a luat un frigider acum trei ani. Între timp, criza i-a micșorat salariul, iar restanțele lui se tot adună. Firmele de recuperare sună pe la vecini, au înnebunit tot satul. Pe mama o scoală dimineața din pat ca să-l anunțe pe poștaș că nu și-a plătit rata la frigider. Între timp, poștașul a și scos din priză frigiderul cu pricina, să-l ia naiba că nici să-l audă bâzâind nu mai poate! Și zumzetul ala îi amintește că a luat 1200 de lei din bancă, prin Flanco, iar acum are de dat înapoi 1500. După trei ani de plată!
Citește în continuare „Cînd micro-viața pe credit sfârșește rău” →