Darul de weekend de la Gazetino. Cu mult dor

https://www.youtube.com/watch?v=KB66m8GToJw

Vă mărturisesc, am avut o săptămână cumplită. Dar așa sunt oamenii, complicați și sunt mai frumoși așa complicați. După ce ne iubim și ne urâm ca tâmpiții, descoperim ce frumos e, că suntem pe aici și suntem împreună.

… mi-e dor deja să pornesc pe drumuri, să fac reportaje… de unde mă întorc de fiecare dată cu drag la ai mei în redacție, să le spun ce-am mai găsit în încâlcitura asta de sub ceresc!

Cred că am acumulat și eu ceva, nu bani că la asta sunt o catastrofă!, dar am acum multă putere de a iubi!

Și spun cu serioziozitate: doar ea face lucrurile să funcționeze. Toate celelalte sunt povești.

Muzica pe care v-o dăruiesc e cea pe care o ascult în mașină, când merg pe drumuri să caut oameni și poveștile lor. Ea mă duce înainte.

P.S.: Videoclipul e groaznic, scuze, dar n-a fost altul la Bastille, nu vă uitați la el

Ești singurul care poate

În jocul tău cu lumea, cîștigi dacă ai mai multe cărți pe mînecă. Mai multe cărți. Resurse de oxigen pentru momentele H. Cînd esti gata să te pierzi, îți amintești de cartea ta, ascunsă sub învelișul de piele, acolo unde spun unii, e miezul. O umbră de amintire, un sentiment, un vis. E cartea ta, o scoți zîmbind, la lumină și jocul începe iar. Și iar.

Pînă la urmă, fir-ar să fie, ești inepuizabil. Te poți rostogoli într-o clipă peste toate povîrnișurile lumii să-i umpli, cu preaplinul tău, crăpăturile. Ești singurul care poate.