Zilele acestea cred că am văzut-o peste tot. Între zidurile înalte de piatră ale bisericilor, pe dealuri, urcînd desculță, în miez de zi sau noaptea, așezată cuminte pe prag. E mama mea, e femeia cu desagi din piață, e sora mea și fata de la pîine. E bătrăna care tremura astăzi în colțul străzii Matei Corvin, lîngă cîteva fire de vîsc. Ea este peste tot. Am găsit-o pe străzile orașelor, un chip din ghips sau hîrtie colorată, în grote transformate în altare, în toate bisericile lumii am găsit-o cumva, pe blajina Mamă.