Anul trecut, de ziua mea, am primit de la cineva din familie, drept cadou, o călătorie la Orșova. Era o căldură de august cînd ne-am pornit la drum. Am luat-o și pe mama mea, să vadă Dunărea, n-o mai văzuse niciodată. Ea, săraca, are locuri pe care le-a văzut doar însemnate de suferință.

A văzut Timișoara cînd a fost cu sora mea la doctor, a fost la București la o înmormîntare și la avocați, la Curtea de Argeș, într-o iarnă, să-și ducă fata la școală, cînd a mers prin zăpadă, pe niște cîmpuri, de i-au înghețat picioarele pînă la șold.

A fost la Craiova cu treburi la piață, urăște acest oraș. Acolo s-a supărat foarte tare, de era să-i plesnească o vînă la cap cînd i-au furat portofelul în autogară. Cînd a ajuns în piață, să ia vinete s-a trezit că nu are un ban, nici de autobuz să se întoarcă acasă. A podidit-o plînsul, femeie în toată firea. Seara, s-a milit șoferul și-a luat-o fără bilet, doar nu era s-o lase în Craiova.
Citește în continuare „Moartea inginerului Florescu” →