Cam ce face Jobbik în Harghita. De veghe-n lanul cu țigani

Reportaj în 2 episoade, publicat in Cotidianul, în august 2009. În urma acestor articole a fost destituit prefectul de Harghita. Dar nu a fost cercetată cu atenție activitatea Jobbik.

Patru ani mai târziu, autoritățile constată că acolo arde mocnit un foc gata să se ridice deasupra a două guverne. Unul cu capul mare, celălalt cu capul gol.

Acesta este reportajul de la fața locului. Și fața locului, așa cum spunea poetul, atunci era umflată.

Tigani-la-cartofi(2)

In seara de Rusalii, o zi de sarbatoare importanta pentru catolici, maghiarii din Sanmartin au iesit cu topoare, bate si lopeti si au atacat comunitatea de romi de la marginea satului.

Au dat foc unei case si au atacat alte 47 de gospodarii. Pentru ca un tigan furase tiglele de pe casa unei batrane din catun. Si pentru ca, de-a lungul timpului, tiganilor le scapau caii in iarba maghiarilor, dar si mainile in slanina sau in lemnele lor. Parea ca se umpluse paharul si ca doar furia acumulata tasnea pe dinafara. Intr-o seara sfanta, maghiarii au scos topoarele, i-au atacat pe romi si i-au alungat in paduri. Intr-un sat cu nume de sfant. O saptamana mai tarziu s-a intamplat in Sancraieni. S-a intins ca o molima. In Sandominic. In Madaras.

Citește tot!

La ce folosește păstrarea „hărții etnice”? Economia de bantustan

Discuțiile publice privind modificarea structurii administrativ-teritoriale au atins un stadiu paroxistic. Victor Ponta declara recent că, dacă reorganizarea va avea loc, atunci, după ce va veni la putere, va reface actualele județe. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, este citat de cotidianul Washington Post cu declarația potrivit căreia maghiarii vor ieși în strada pentru a se opune acestei reforme. Săptămâna trecută, vicepremierul ungar Zsolt Semjen afirma că proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o „schimbare intenționată și inacceptabilă a hărții etnice”.

Ultima luare de poziție, venită din partea unui reprezentant al statului maghiar, a dus povestea în pragul unui incident diplomatic. Premierul Emil Boc a reacționat spunând că aceasta chestiune ține de statul român, în timp ce ministrul de externe a calificat declarația ca provocatoare și l-a convocat pe ambasadorul ungar la o discutie lămuritoare. Ce ascunde însă această „hartă etnică” pe care vrea să o protejeze puterea de la Budapesta, ce interese economice și politice se află în spatele ei și de ce se opune UDMR cu disperare unei astfel de perspective?

Citește în continuare „La ce folosește păstrarea „hărții etnice”? Economia de bantustan”

De ce n-a ajuns Csibi Barna la Abrud

Toată lumea s-a pregătit pentru ziua în care Csibi Barna va ajunge la Abrud. Acolo fusese detașat disciplinar de conducerea ANAF în urma gestului pe care l-a făcut în 15 martie, cînd a spînzurat o păpușă reprezentîndu-l pe Avram Iancu în centrul orașului Miercurea Ciuc.

Abrudenii au scris memorii în care au cerut autorităților să-l ia pe Csibi Barna din capul lor și așa plin de alte probleme. Unii s-au pregătit să intre în greva foamei, iar alții și-au pregătit vocea, ca să strige mai tare. Societatea Avram Iancu este și ea revoltată de această „condamnare” a lui Csibi Barna la un loc de muncă în Țara Moților. Și cere revocarea ordinului.
Citește în continuare „De ce n-a ajuns Csibi Barna la Abrud”