Ei, iată ce se poartă în toamna asta! Grozav de frumos, pentru sufletul meu. Nu am amintiri din anii 60, nu mă născusem, dar am o poză a tatălui meu cu un prieten, își aprindeau țigara. Vai, cît erau de frumoși amîndoi! Aveau părul bogat, dat pe spate, costume închise la culoare, cu batiste atent așezate în buzunarul de la piept. Cămăși albe și figuri serioase.
De ce-mi place Roberto Cavalli? În primul rînd pentru că niciodată creațiile sale nu sînt statice, nu au greutate și nu aparțin timpului prezent.
Din cum își îmbracă femeia visului lui, îți dai seama cum o iubește. Este diafană, imponderabilă, naturală, este delicată sau agilă ca o felină, dar niciodată artificios țeapănă. Niciodată manechin. Femeia creată de Cavalli străbate lumea în cîțiva pași, cît are podiumul, dar o străbate pe toată, de la un capăt la altul, cu sete, de parcă mîine ar veni Apocalipsa.
Gazetino 