Vicepreședinte PNL acuză PDL că i-a mituit pe europeni, că le-a dat bani

Am fost stupefiată să aud aseară, în emisiune, un vicepreședinte al PNL, avocat de meserie, cum spune că democrat liberalii i-ar fi cumpărat, mituit, pe europeni: Ce, credeți că ai lor sînt mai cinstiți ca ai noștri?! Că n-au putut fi cumpărați? PDL a făcut bani și a avut cu ce să-i cumpere!

Plus că nici presa străină n-a scăpat de acuzații, și pe ea a cumpărat-o PDL, zice doamna Cătăniciu!

Steluța Cătăniciu este colegă de celulă de partid cu ministrul de externe, Andrei Marga! Acesta s-a împăunat anii trecuți cu vizita doamnei Merkel la UBB Cluj, unde i-a și dat o distincție. (Vai, cît a putut să decadă doamna Merkel între timp!)

Citește în continuare „Vicepreședinte PNL acuză PDL că i-a mituit pe europeni, că le-a dat bani”

Odiseea rătăcirii. Sute de mii de copii afectați de plecarea părinților

O lege care a trecut prin Senat zilele trecute a răspândit instantaneu frica printre românii plecați la muncă în străinatate, dar și printre cei de acasă. Legea spune că cei care pleacă din țară și-și abandonează copiii fără a-i lăsa în grija cuiva sau întrerup legătura cu ei, pot primi amenzi usturătoare și chiar închisoare de la 5 la 10 ani. Dintr-odată, părinți, bunici, autorități și copii au decretat și ei legea tăcerii: până când vor vedea în ce situație se află, dacă legea îi privește sau nu pe fiecare în parte, se feresc să mai spună un cuvânt despre drama despărțirii pe care o trăiesc de ani de zile. Întrebat unde sînt copii singuri acasă, inspectorul școlar Duicu îmi citește o listă de sate care iese de pe foaia de hîrtie. Dar epicentrul acestui fenomen pare a fi în Bistrița unde aproape că n-a mai rămas picior de adult capabil de muncă, de când s-au deschis granițele Europei. Cam jumătate din satul lui Coșbuc, la fel și în Nepos sau Salva, în Feldru sau Maieru, românii au lăsat casa, copiii, părinții, câmpurile și au plecat.

Sînt ani buni de când își cresc fiii prin telefon, vin acasă doar o dată pe an, dar lună de lună trimit bani. Ei par a fi plecați într-o expediție de unde cară provizii spre casă, iar căratul ăsta nu se mai oprește. Aproape că au uitat de când au plecat, au uitat ce vroiau de la Occident au uitat și rostul întoarcerii. Însingurați la celălalt capăt al continentului, părinții adorm cu telefonul în mână. Însingurați acasă, copiii adorm cu gândul să-și viseze părinții. Rătăciți între nevoia unei pâini pe masă și visul măreț al bunăstării, și unii și alții au pierdut o parte din sufletul lor.

Statisticile indică între 40.000 şi 70.000 de copii abandonaţi în România, cărora li se adaugă alţi 300.000 care au fost lăsaţi singuri prin plecarea a peste trei milioane de persoane în străinătate. Se întâmplă în fiecare cătun, unde micuţii sunt uitaţi de părinţi în grija bunicilor, a preotului şi a învăţătorului.

Potopul a venit noaptea, iar noi eram singuri. Toţi colegii noştri aveau părinţii lângă ei, să-i apere… (elev din Târlişua)

Eu fug de acasă că aşa vreau. Mă bat că n-are cine să mă apere… (elevă, clasa a VI-a)

Sunt vorbele unor copii care trăiesc zilnic nevoia de a lua singuri decizii, de a găsi soluţii pentru ei, de a putea adormi seara fără lacrimi şi de a se ridica iar, a doua zi. „Nu ştiam ce au de dorm atât! Dormeau într-una, ne povesteşte doam­na preoteasă din Nepos despre cei trei copii din vecini, rămaşi singuri casă, cu ani în urmă. Mă duceam la ei să văd ce fac şi ei dormeau. Ori de foa­me, ori de urât. Poate că aşa mai uitau de dorul alor lor.”

Citește mai departe!

Capitala culturală a Europei nu este capitala imobiliară. De ce este Clujul un oraș oportunist

Ca să fii capitală culturală, așa cum își dorește Clujul, trebuie să demonstrezi că ai cîteva caracteristici clare. Trebuie să fii în primul rînd o comunitate care produce și consumă cultură, care trăiește cultural, sau să ai proiecte de răsunet mondial, realizări de mare, mare excepție.

Precizez din capul locului că apreciez ambițiile Clujului în ceea ce privește competiția pentru capitala culturală a Europei, în 2020-2021. Este primul proiect pe termen lung care s-a lansat vreodată la Cluj și are, din fericire, legătură cu spiritul vechi al orașului, dar și cu pretențiile sale cosmopolite. Un astfel de proiect poate coagula în jurul său elitele, altfel risipite de tot felul de orgolii și umori locale. Proiectul poate atrage atenția asupra culturii și orașul poate evolua mai frumos. Dar el nu poate avea finalitatea dorită dacă nu sîntem realiști. Citește în continuare „Capitala culturală a Europei nu este capitala imobiliară. De ce este Clujul un oraș oportunist”

Angela Merkel și o serie de naivități. Aterizează la Cluj pentru că la Ruse nu este aeroport

Am întîlnit-o pe Angela Merkel prima dată la Summitul NATO de la București. A venit pentru a răspunde întrebărilor în fața presei alături de Nicolas Sarkozy. Au ales să vină împreună, înaintea lui Vladimir Putin, tocmai pentru că încercau să transmită lumii imaginea unui leadership european unit și puternic. Nici mesajul, dar nici rezultatele summitului nu i-au ajutat. Sarkozy și Merkel aveau să confirme, în anii de criză, că nu sînt vizionarii Europei, că nu formează o echipă și că nu au resurse pentru a îmbunătăți proiectul Europa.

Am văzut cum Angela Merkel s-a retras în bucătăria germană unde prepară masa de criză pentru poporul său, iar Sarkozy crede că expulzînd problemele continentului de la o margine la alta, le și rezolvă. „În Germania se discută mai mult din perspectivă internă despre chestiunile europene”, afirmă Almut Möller, expertă germană în probleme europene.

Și unul și altul au demonstrat Citește în continuare „Angela Merkel și o serie de naivități. Aterizează la Cluj pentru că la Ruse nu este aeroport”