Economia se bazează pe voi. 84% dintre români pot porni România

Fenomenul crizei, înregistrat de statistici, de indicatori economici și financiari, de cercetările de piață creează și o stare de spirit. Ea se instalează în rândul populației cu fiecare zi și poate face dintr-un popor activ și entuziast altminteri, o masa amorfa cuprinsa de deznădejde.

Cine nu a văzut în orasul lui în ultimii doi ani cum se închid magazinele, cum tot mai multe geamuri se acoperă cu ziare, cine nu a văzut cartierele de blocuri începute și neterminate, vilele confiscate de bănci sau cine nu are un vecin care să fi rămas dimineața acasă, pentru nu se stie cât timp.

Ați intrat în magazine pustii, ați băut singuri cafeaua în multe baruri care altădată forfoteau de lume. Citește în continuare „Economia se bazează pe voi. 84% dintre români pot porni România”

Echipă de specialiști la Guvern. După trei ani de confuzie

Să fie sau să nu fie premierul economist? Pe timp de criză, zic analiștii, obligatoriu, da. României i se pregătise unul, acum trei ani, Teodor Stolojan. Vă amintiți ce figură bizară a făcut acest personaj cînd a fost numit. Și ce a urmat. Traian Băsescu a ieșit întunecat în fața națiunii și a spus: nu mai avem Stolojan, regret, nu mai am altul la fel de potrivit pentru vremurile care urmează, îl numesc pe Boc. Așadar, s-a găsit cineva care să iasă în față: „vreau eu, domnul președinte”.

Deși Emil Boc nu era economist, se pricepuse în campaniile electorale și cît a fost în opoziție să facă afirmații populiste și atît. Emil Boc a făcut politică atunci cînd era în opoziție, pe bază de demagogie (a promis la un moment dat salarii minime de un euro pe oră), iar cînd a ajuns la putere a făcut politică pe bază de disperare.
Citește în continuare „Echipă de specialiști la Guvern. După trei ani de confuzie”

Se încălzește (din nou) Lucian Croitoru? Primele declarații din noul an ale guvernului din umbră de la BNR

Iată că și-a făcut debutul editorial Lucian Croitoru, consilier BNR și fost candidat la șefia guvernului. Ciudată lansare în presă a unui personaj greoi în exprimare, marcat de o inabilitate cronică de exprimare.

Dacă vreți părerea mea, cred că textul editorialului a fost discutat și aprobat în Consiliul de Administrație al BNR, pentru că Lucian Croitoru nu-și ia libertatea de a răspunde nici măcar la un interviu de unul singur. (Pentru mine nu a reușit!) Citește în continuare „Se încălzește (din nou) Lucian Croitoru? Primele declarații din noul an ale guvernului din umbră de la BNR”

De remarcat. În plină criză, Estonia face un salt înainte

Fenomenul economic s-a dovedit a nu fi unul obiectiv-matematic ci destul de subiectiv, în care se simt și cele mai mici ”emoții”. Tocmai de aceea, spun unii ideologi ai crizei (printre care si George Soros) semnalele optimiste au efecte pozitive în plan economic și sînt insistent recomandate.

Economiei noastre îi lipsește optimismul, soluție la care estonienii s-au gîndit. Ei trec la moneda euro pentru a da un semnal optimist și a atrage investiții. În plină criză, o țară mică, din Nordul Europei, sfidează condițiile momentului și face un salt înainte. Cred că ar trebui să fim atenți la ea, așa cum vă spuneam cu ceva timp în urmă, am fi putut fi atenți la expertiza lui Mart Laar, fost premier de criză în Estonia și consultant în Georgia.
Citește în continuare „De remarcat. În plină criză, Estonia face un salt înainte”

Cum să înțelegem criza. Dăianu: „Avem nevoie să înțelegem că interesele naționale precumpănesc”

Care este specificul crizei românești în context internațional? Cum se raportează Uniunea Europeană la amenințările economice? Era sau nu necesar pentru România împrumutul de la FMI? Ce este de făcut pentru a depăși criza? Acestea sînt cîteva întrebări la care încearcă să răspundă Daniel Dăianu într-un interviu acordat cotidianului Adevărul, însoțite de o concluzie: „Avem nevoie de o dare a mîinilor din partea minţilor lucide care să înţeleagă că sunt, totuşi, interese naţionale ce precumpănesc în dauna intereselor politice.

Iată și cîteva dintre răspunsuri, pe scurt:

– Avem vulnerabilităţi ale economiei care ţin de un model de creştere, cu slăbiciuni majore. Aici putem evoca dependenţa masivă de importuri şi deficitele externe mari – care nu sunt neapărat rele în măsura în care intrările de capital înseamnă dezvoltarea capacităţii productive. Adică alocarea resurselor să se facă astfel încât să ai o producţie din ce în ce mai mare de bunuri uşor exportabile sau care pot acoperi nevoia internă.

Citește în continuare „Cum să înțelegem criza. Dăianu: „Avem nevoie să înțelegem că interesele naționale precumpănesc””