Poate că singurul om de pe pămîntul acesta care s-a dat jos din pat, gratis, pentru România, a fost Prințul Charles. El, săracul, a înțeles ce noi n-am reușit, a văzut în pădurile, cîmpurile și ogrăzile țăranilor ce noi nu vedeam, a intuit comorile pe care stăm ca fleții și ni le-a arătat nouă și lumii întregi, fără ca pentru asta să ceară ceva, să primească ceva sau să aibă un cîștig de aici.

Cum noi sîntem, însă, însetați de speranță, am proiectat rapid dorințele noastre într-un scenariu fabulos, în care prințul Angliei nu doar că vine și o trezește pe Albă ca Zăpada, dar o și cere de nevastă. Rămâne astfel Regele României și trăiesc fericiți pînă la adînci bătrîneți.

Nu-i putem condamna pe colegii noștri care au lansat visul pe orbita lumii, poate că de data asta au pus în el toată fărîma de speranță pe care o mai aveau și ei. Sigur, au mai fost și cîteva zvonuri, dar ele nu puteau fi serios luate în calcul dacă nu găseau în inimile noastre vlăguite de neiubire o sete grozavă de a iubi pe cineva: pe Prințul care ne salvează!

Citește mai departe!