Cotele crizei la intersecția lui Șaguna cu strada Argeșului

O zi cu soare, cum n-a mai fost de multă vreme. Bate un vînt subțire, îți zburlește un pic pielea, dar soarele e minunat.

La gheretele de pe strada Argeșului, ușile stau deschise, iar vînzătoarele au ieșit în prag, la o poveste. Și-au luat cîte o cafeluță în pahare de plastic și și-au aprins țigara. Vorbesc tare, între ele, fiecare din ușa ei, pentru că nici să părăsească de tot magazinele nu pot. Una a vîndut o pereche de pantofi unei doamne mai în vîrstă, erau purtați dar numai buni, a convins-o pentru că erau comozi, moi-moi, ca mănușa și nu erau scumpi, doar 15 lei. Dar atît pe ziua de azi.
Citește în continuare „Cotele crizei la intersecția lui Șaguna cu strada Argeșului”

Ce putem face când nu mai știm ce să facem. Exemplul Singapore

Singapore – un „oraș-stat” în sud-estul Asiei. Sunt 4,3 milioane de locuitori concentrați în 704 kilometri pătrați de teren, într-o insulă principală și o puzderie de mici insule. Numele său vine din limba malay și înseamnă Orașul Leului.

Fostă colonie portugheză și apoi olandeză, Singapore a fost mai ales un teritoriu al piraților locului și al pescarilor aflați în căutare de hrană. Și-a dobândit independența în 1965 și, de atunci, micul stat asiatic este într-o cursă continuă pentru obținerea prosperității și modernizare.

Deși nu se deosebește cu mai nimic de celelalte țări din zonă, Singapore are, în mod neașteptat, un destin exemplar. Citește în continuare „Ce putem face când nu mai știm ce să facem. Exemplul Singapore”

Către popor

Am întîlnit azi cel mai interesant mesaj adresat lumii aflate în criză. Mesajul Bisericii Greciei către popor este poate cel mai bun discurs, cel mai frumos și inteligent mesaj public pe care l-am auzit vreodată. Putem să nu fim de acord cu unele idei, dar trebuie să recunoaștem sensul pozitiv al lui.

În timp ce românii se sinucid de disperare Biserica Română acaparează terenuri, smulge de la bugetul și așa sleit milioane de euro pentru o catedrală megalomanică, și ea, proiectul unor minți deformate. Niciun fel de grijă față de sufletul acestui popor.
Citește în continuare „Către popor”

De ce crește prețul benzinei. Vânzări mai mici, profituri mari. Pentru benzinarii României nu a fost criză!

Prețul benzinei a crescut anul trecut cu aproape 25% (după statisticile Uniunii Europene) sau chiar cu 30%, dacă este să credem pe reprezentanții patronatului transportatorilor români.

Profitul la Petrom OMV a crescut de 4,6 ori pe primul semestru în 2010,un profit net de 1,526 miliarde lei, față de cel din perioada similara a anului 2009, de 331 milioane lei.

Așadar, pentru conturile benzinarior din România, anul de criză 2010, a fost mai bun decît alți ani de creștere economică.
Citește în continuare „De ce crește prețul benzinei. Vânzări mai mici, profituri mari. Pentru benzinarii României nu a fost criză!”

De remarcat. În plină criză, Estonia face un salt înainte

Fenomenul economic s-a dovedit a nu fi unul obiectiv-matematic ci destul de subiectiv, în care se simt și cele mai mici ”emoții”. Tocmai de aceea, spun unii ideologi ai crizei (printre care si George Soros) semnalele optimiste au efecte pozitive în plan economic și sînt insistent recomandate.

Economiei noastre îi lipsește optimismul, soluție la care estonienii s-au gîndit. Ei trec la moneda euro pentru a da un semnal optimist și a atrage investiții. În plină criză, o țară mică, din Nordul Europei, sfidează condițiile momentului și face un salt înainte. Cred că ar trebui să fim atenți la ea, așa cum vă spuneam cu ceva timp în urmă, am fi putut fi atenți la expertiza lui Mart Laar, fost premier de criză în Estonia și consultant în Georgia.
Citește în continuare „De remarcat. În plină criză, Estonia face un salt înainte”

O mînă de cylon

Cylonii, o specie creată de oameni, ceva între mașină și om, dar cu dorința de a simți și trăi ca omul adevărat, dintr-o poveste SF, aveau puterea de a trăi în lumile pe care și le imaginau. Își închipuiau, cînd le era mai greu, un țărm de mare, nisipul cald sub picioare, casa albă, plină de flori, copiii în leagăn pe terasă și pontonul plin de pescăruși. Vise împrumutate de la oameni.

Și acolo evadau. Construiau bucată cu bucată lumea în care ar fi vrut să trăiască visul lor de mașină-spre-om.
Citește în continuare „O mînă de cylon”

Cum să înțelegem criza. Dăianu: „Avem nevoie să înțelegem că interesele naționale precumpănesc”

Care este specificul crizei românești în context internațional? Cum se raportează Uniunea Europeană la amenințările economice? Era sau nu necesar pentru România împrumutul de la FMI? Ce este de făcut pentru a depăși criza? Acestea sînt cîteva întrebări la care încearcă să răspundă Daniel Dăianu într-un interviu acordat cotidianului Adevărul, însoțite de o concluzie: „Avem nevoie de o dare a mîinilor din partea minţilor lucide care să înţeleagă că sunt, totuşi, interese naţionale ce precumpănesc în dauna intereselor politice.

Iată și cîteva dintre răspunsuri, pe scurt:

– Avem vulnerabilităţi ale economiei care ţin de un model de creştere, cu slăbiciuni majore. Aici putem evoca dependenţa masivă de importuri şi deficitele externe mari – care nu sunt neapărat rele în măsura în care intrările de capital înseamnă dezvoltarea capacităţii productive. Adică alocarea resurselor să se facă astfel încât să ai o producţie din ce în ce mai mare de bunuri uşor exportabile sau care pot acoperi nevoia internă.

Citește în continuare „Cum să înțelegem criza. Dăianu: „Avem nevoie să înțelegem că interesele naționale precumpănesc””