Etichetă: criza

Guest Post de 1 Decembrie. Camil Petrescu: „Atunci milioane de români nerozi au aflat cu suprindere că traversaseră o epocă de înflorire fără pereche”

„All this has happened before
and will happen again” (BSG)

Dacă citiți ce scria Camil Petrescu despre criza din anii ’30 veți avea o mare surpriză. Veți descoperi, în lumea de atunci, toată lumea de acum. De parcă am fi lipsit cu toții o vreme de acasă și la întoarcere, găsim același lucru. Oare ce blestem a căzut pe neamul acesta să nu poată ieși din cercul vicios al mizeriei?

Când ne-am întors din tranșee, aproape toată generația mea a trebuit să umblăm tot anul 1919 în veston militar cu epoleții rupți, să mâncăm câte un capuținer pe zi și să locuim în mansarde abjecte, câte trei într-o cameră, căci toate apartamentele erau ocupate de dinainte de război cu contracte prelungite și răsprelungite. Zeci de ani nu s-a văzut în București un bilet de închiriat.

Ni s-a explicat cu tremolo în glas că E CRIZĂ, războiul a distrus toate depozitele, că statul e ruinat, că moneda scade… Lefurile funcționarilor nu mai reprezentau nici posibilitățile de trai pe trei zile… Directorii generali de minister erau plătiți cu salarii mai mici decât oamenii de servici din întreprinderile particulare. (Și e ciudat că, deși se văitau, aproape toți directorii generali de la 1919 încoace și-au construit palate proprii, și-au cumpărat moșii.)

Citește mai departe!

Cine va conduce lumea? China sau India? Mai mult decît o chestiune politică, e o opțiune de viață

Lumea a renunțat să mai privescă spre Occidentul obosit, se pregătește să-și găsescă noi idoli. Noi resurse de energie și putere ca să supraviețiuiască. Formulele occidentale de viață s-au consumat în complicații sterile, omenirea caută noi miezuri, oul dătător de viață care să puieze iar planeta. Să-i dea un suflu noi.

Toți căutăm formula miraculoasă de viață.

Ecologia, democrația, inovațiile, tradițiile, industria, spiritualitatea, finanțele sau guvernele planetare, cine să ne salveze? Și-n propriile noastre vieți facem alegeri pe același tip de dihotomie, zilnic alegem între „China” și „India”. Între funcționaliate și spiritualitate. Între profit sau libertate. Personal cred mai mult în energiile spirituale ale Indiei (vedeți, eu am făcut deja o opțiune de viață, dar n-am nicio garanție) decît în reproducerea mecanică a materialității lumii (vezi China).
Citește în continuare „Cine va conduce lumea? China sau India? Mai mult decît o chestiune politică, e o opțiune de viață” →

Despre greci, fără mînie

Elena Udrea spune că Papandreou este vinovat de criza grecească, pentru că este populist, europenii fac bancuri pe internet și spun că vinovați sînt grecii pentru că ar fi puturoși. FMI crede că de vină e guvernul, în toată slăbiciunea și inconsecvența lui.

Statisticile însă spun și ele ceva important. Un studiu dat publicității acum o jumătate de an arăta că grecii muncesc cel mai mult decît germanii, contrazicînd și bancurile și declarațiile cancelarului german.

Studiul, bazat pe rapoartele OECD şi pe datele Eurostat, dezvăluie că durata de muncă a unui german este de 1.390 de ore pe an, adică substanţial mai mică decât a unui grec (2.119 ore), a unui portughez (1.719 ore) sau a unui spaniol (1.654 ore). Un francez lucrează 1.554 de ore pe an, potrivit studiului.

Citește mai mult!

Despre cum se poate deștepta presa cu bani europeni. Ceva foarte indicat

La începutul anului 2009, atunci când criza începea să-și arate colții, discutam cu colegii din presă despre posibile soluții financiare pentru acest domeniu, atât de sensibil și din punct de vedere economic, dar și profesional: o presă săracă este o presă vulnerabilă, predispusă la compromis.

Dan Tăpălagă, unul dintre șefii de la Hotnews.ro, și Dan Turturică, redactorul șef de la România Liberă, dar și Cornel Nistorescu, director la Cotidianul, au fost de acord că fondurile europene pot fi o soluție pentru a păstra pe piață presa românească, fiecare dintre ei arătând preocupare pentru viitorul presei pe timp de criză.

Citește mai departe!

De ce suntem mai tăcuţi în faţa crizei decât alte popoare?

Grecii au ieşit în strada, la fel şi francezii, şi englezii. Românii au rămas tăcuţi în fata legilor austerităţii. De ce?

Poate pentru că ne simţim cu musca pe căciulă. Pentru că ştiam, aveam conştiinţa decontului, simţeam că ne va ajunge din urmă păcatul de a ne fi înşelat singuri. De a ne fi furat atâţia ani, singuri, căciula.

Examenul de bacalaureat, cel de la titularizare, examenele pe care le da zilnic justiţia şi la care pierde flagrant puncte de încredere, examenele pe care le-a dat presa şi le-a picat, asfaltangii, geamgii, agricultorii, cercetătorii, toţi au ajuns la un moment dat să dea dovada nepriceperii şi neputinţei lor.

Citeşte mai departe!

Criza mondială nu se dă dusă. Intră în scenă profeții

În 1929, oamenii s-au refugiat de criză în propria viață. Atunci, spațiul rural era relativ izolat și se autosusținea. Tăranii mîncau, îmbrăcau și beau exact ce puteau produce în gospodărie, iar relațiile comerciale și economice se reduceau la schimburile din tîrguri. Nu se schimbau nici idei.

Psihoza crizei nu beneficia de mijloace de propagare ca astăzi. Micile orașe se mutau cu afaceri cu tot, iar țările aveau un mare grad de autonomie.

Cu alte cuvinte, drama planetară era ținută în carantină, precum ciuma. Acum, ea are conotații profunde și ne atacă nu doar conturile, ci și mintea.

Vezi care sunt cele 10 profeții făcute de Gerald Celente

Peter Harrold (BM): Majoritatea săracilor Europei trăiesc în zonele rurale româneşti

Cei mai mulţi dintre săracii Europei trăiesc în zonele rurale din România, ceea ce ar recomanda agricultura ca sector prioritar într-o viitoare strategie de dezvoltare a României, a declarat marţi Peter Harrold, directorul Băncii Mondiale pentru Europa Centrală şi de Est, într-un interviu acordat Agerpres.

Peter Harrold a mai spus că România trebuie să îşi elaboreze o strategie de dezvoltare bazată pe o largă consultare, nu numai pe dialogul în cadrul guvernului sau pe dialogul executivului cu FMI şi Banca Mondială.

România are cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor structurale din Europa, iar Bulgaria a cerut colaborarea BM pentru a mări rata de absorbţie, ceea ce guvernul român întârzie să facă. Citește în continuare „Peter Harrold (BM): Majoritatea săracilor Europei trăiesc în zonele rurale româneşti” →