Dumnezeu a mutat macaraua!

DSCF1040

Știți că am scris de curând despre biserica reformată din Cluj, cea cu două turnuri, amenințată de o construcție ultramodernă unde ar urma să se funcționeze Inspectoratul Școlar și câteva săli de sport. Caz asemănător celui de la București, Cathedral Plaza.

Spuneam atunci că este absurd să ne răzbunăm pe trecut și în numele unor greșeli, când ale unora când ale altora, să facem altele noi. Biserica este frumoasă, aparține istoriei acestui oraș, să ne răzbunăm pe ea este o prostie, îi facem rău orașului.

Citește în continuare „Dumnezeu a mutat macaraua!”

Bolile orașului. Bani, interese și resentimente, dar mai ales ipocrizie, în numele comunității

UPDATE: Duminică, 26 mai, în curtea Bisericii Reformate cu Două Turnuri de pe strada 21 Decembrie nr 41 va avea loc o manifestare de protest împotriva construirii sediului ISJ și a sălii de sport în apropierea bisericii. Asta pentru că negocierile nu au demarat, iar constructorii s-au întors pe șantier.

DSCF1186

Reformații din Cluj se opun din răsputeri construirii unui sediu pentru Inspectoratul Școlar chiar în coastele Bisericii lor cu două turnuri, de pe strada 21 Decembrie, monument de arhitectură.

Inspectoratul Școlar insistă să ridice somptuoasa clădire de sticlă până deasupra de streașina bisericii, la doar 11,6 metri de zidurile ei. Motivează faptul că investesc în așa ceva, pentru că nu au un sediu propriu, stau în chirie în clădirea Roșie a Sindicatului din Învățământ.

Sindicatul, la rândul lui, a devenit proprietarul clădirii și gestionează spațiul deși nu este firmă imobiliară, ci ar trebui să se ocupe de bunul mers al școlii în care sunt implicați membrii săi. Biserica Reformată la rândul ei, revendică zeci de spații în care funcționează școli, iar pe unele le-au și scos de acolo.

Deși menirea bisericii este să slujească comunitatea nu să adune bunuri, a sindicatului este să reprezinte interesele dascălilor nu să gestioneze chirii, a inspectoratului să construiască școli nu birouri pentru șefimea din Educație, cu alte cuvinte să servescă scopul comunității, al orașului, toți se ambiționează să dețină bunuri materiale cu care să-și justifice existența în raport cu comunitatea.

În loc să-și afirme existența și nevoia de ele prin ce fac pentru oameni, vor să o afirme prin ce au. Și pe deasupra, să mai pună un strop de sare pe rănile trecutului.

Cineva trebuie să cedeze primul, dar cine?

Citește mai departe

De ce lucrurile merg atunci când merg. Și de ce nu

In tot ce facem depindem de ceilalți. De cei din jur, de echipă, de generația noastră. Când se întîlnesc oameni care simt și gândesc la fel, lucrurile ies grozav. Parcă Dumnezeu presară pulbere de aur peste cei care visează și clădesc împreună.

Acum cred că dacă ceva nu merge, în orice, este pentru că o verigă a lanțului e slabă, sau mai multe.

Pentru că cineva trișează, nu știe, nu poate, nu reușește. Cineva mimează participarea.

Citește în continuare „De ce lucrurile merg atunci când merg. Și de ce nu”

Mișcarea din afara partidelor și posibilii ei piloni

UPDATE: Excluderea lui Cristian Preda îngroașe și ea rîndurile celor din afara partidelor și crește șansele unei noi mișcări politice. A outsiderilor, a independenților. Ciudat, partidele se izolează, lasă tot mai mult loc agitației din afara lor. Cristi Preda chiar a anunțat că-l va susține pe Nicușor Dan la primăria capitalei.

Partidele fie se scurg în afara lor, fie rămân închistate în propriile limite, dar, în ambele situații, au de pierdut în favoarea celor din afara lor.

O întreagă lume sătulă de felul în care funcționează politica instuituțională de la noi își caută reprezentări în afara ei. Dacă, din frămîntările actuale, va ieși ceva nou, acel ceva va fi neapărat construit pe independenți. Iar nehotărîții din sondaje, ca și cei scîrbiți de cei care s-au perindat pînă acum prin fața lor, vor sprijini, poate cu entuziasm, altceva.

Citește mai departe!

Voci de ”primăvară”

O armată de soldați supărați nu poate mișca din loc nici un fir de nisip. Nu face nici cît o pală de vînt. Nu va putea clinti nici un fir de iarbă. Nu va dezgheța apele și nu va găsi calea, nu va scoate poporul în primăvară.

O armată de frustrări și întunecimi ale neputinței nu va mișca pămîntul din loc și nu va reuși să-l întoarcă și cu partea rece spre soare. Nu va duce mesajul mai departe. Nu va chema pe nimeni și nu va clădi nimic.

Doar niște voci de primăvară vor trezi ce a mai rămas senin și puternic dintr-o nație. Nu vor găsi pămînt inimile întunecate ale unei armate supărate. De aceea, urmați doar calea inimii voastre.

Pierdut lecție de istorie, o declar nulă: Drumurile romane

Pierdut lecție de istorie, o declar nulă: Drumurile romane

Romanii

Au făcut pod peste Dunăre în 105 şi au ocupat Dacia în 106. Au pornit spre nord făcând drum imperial, drum de piatră. Între 6 şi 10 metri lăţime, patru straturi adâncime, 90 cm, straturi de bolovani legaţi cu mortar, piatră spartă mărunt, pietriş sau nisip cu grăunte mare, apoi pavimentul, lespezi şlefuite. Pe margini, borduri solide, din loc în loc, brâuri care să ţină drumul strâns, rigole ca să se scurgă apa. Inginerii prospectau terenul în faţă. Ştiau morfogeodezie şi respectau principiile. La numai două zile de mers, în spatele lor venea drumul. În 108 au ajuns la Napoca, apoi la Porolissum, Zalău. 450 km. În doi ani. Apoi au făcut drumurile secundare, drumuri pentru transport marfă sau vicinale. Dar şi drumuri private. În total, în Dacia au făcut peste 4.300 de kilometri de drumuri şi 25 de poduri în primii ani de ocupaţie… Ei au stat aici 160 de ani. Nouă ne-au mai trebuit 1.600 de ani să facem încă pe atât.

Nemţii

6.800 de kilometri s-au făcut în timpul lui Carol I, în mai puţin de 15 ani. În Transilvania, toate măsurătorile topo şi hărţile s-au făcut în timpul ocupaţiei habsburgice. Topograful Dorin Ursuţ le-a studiat şi a predat topografia la universitate spunând tot timpul: de fiecare dată, la fiecare verificare, cotele din hărţile tocmite de austrieci au ieşit la fix!

Românii

Trei ani au lucrat la 5,6 km de drum care ocoleşte Gherla. În 14 august, Emil Boc, Radu Berceanu, directori locali şi primarul Gherlei tăiau panglica acestei centuri ocolitoare. La cinci zile după, drumul s-a prăbuşit. Citește mai departe!