Într-o zi de luni, între orele 12 și 15, s-au vândut toate cele 14 microhidrocentrale scoase la licitație de statul român, din patru județe ardelene: Cluj, Bihor, Bistrița și Sălaj. Hidroelectrica a dat un comunicat entuziast: a luat 10,599 milioane de euro pe ele, 750 de mii de euro bucata. Presa a criticat însă afacerea proastă: investitorul îşi va recupera banii din energia vândută și din certificatele verzi, 300 de mii de euro pe an, în doar doi ani, în timp ce, în Uniunea Europeană, termenul mediu de recuperare a unei investiţii în energie este de 15 ani.
Etichetă: Cluj
E vară fraţilor, e vară!
L-am găsit când căutam cai verzi pe pereţi, am să vă povestesc şi despre ei. Sunt nişte chestii care vor invada România pentru că prostia nu are limite.
Despre el vroiam să vă spun altceva. Are 33 e ani şi 1100 de hectare. Lanuri aurite îl înconjoară din toate părţile. Pământul îl seamănă singur. Ca să facă treabă bună şi grâul să răsară cum trebuie.
E harnic şi uşor timid. Se uită cu curaj numai la lanul lui aurit. Dar ştie, ştie de ce şi cum e bine să-ţi tăieşti viaţa.
În Transilvania Reporter de luni, toată povestea.
Proiect unic în România. Universitarii clujeni reînvie o comună din Apuseni
În general, școala românescă suferă de sindromul «turnului de fildeș», este cam ruptă e realitate. Noi vrem să schimbăm lucrurile și venim pe metoda americană de cercetare de teren și găsirea de soluții, de implicare în comunitate, în ideea că înveți făcând. România are nevoie de creierele tinerei elite, trebuie să ne întoarcem atenția spre lumea din jur și să schimbăm realitatea acolo unde este nevoie.
Călin Hințea, decan Facultatea de Științe Politice și Administrație, UBB Cluj
Au ales comuna Beliș, din Munții Apuseni. Acolo sunt resurse, dar oamenii trăiesc prost; ar fi un potențial enorm, dar este distrus cu fiecare zi. Localnicii sunt tot mai puțini: acum 50 de ani erau 3600, astăzi mai sunt 1300. Tinerii pleacă, iar autoritățile se confruntă cu greutăți incredibile. Beliș este România. Așa și-au zis tinerii universitari de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, universitatea Babes Bolyai din Cluj când au decis să ia acest loc drept un proiect pilot de dezvoltare comunitara, să facă cercetare și strategii de dezvoltare, să-l ducă până la capăt. Să schimbi Belișul este ca și cum ai vrea să schimbi România, este „Everestul” pentru tinerii universitari, pentru studenții lor. Dar ce alpinist nu-și dorește să cucerescă Everestul? Ei au înțeles că nu poți fi student în turnul de fildeș, pentru că odată ieșit la răcoarea străzii, mori la primul contact cu realitatea, eșuezi profesional. Și atunci, au adoptat alt stil: înainte să schimbe realitatea, s-au schimbat pe ei.
Citește în continuare „Proiect unic în România. Universitarii clujeni reînvie o comună din Apuseni”
TIFF ul și un oraș care-l iubește. Să vedeți de ce
Aseară am fost la deschiderea TIFF. Am stat în piață, pe sub nori, alături de mii de oameni, pentru o bucată de vreme, până am înghețat.
Mă gândeam uitându-mă la Giurgiu că el chiar merită aplauzele noastre. Poate nu atât pentru Festivalul care îl duce și pe el mai departe pe val, poate nici pentru selecția filmelor pe care o lasă an de an pe mâna lui Chirilov și ne dă cam același meniu, dar mai ales pentru inteligența și puterea cu care scanează el orașul și pune degetul pe răni.
S-a referit la cazul Tribuna exact așa cum aș fi făcut-o și eu, cum dealtfel am și scris în Transilvania Reporter, dar faptul că el a înțeles de departe situația absurdă de acolo și că o spune exact așa cum e la momentul potrivit, acolo și în timpul când e bine să o facă, este merituos.
Apoi, copiii din Pata Rît. Îi spală, îi iau cu autobuzele și-i aduc la film. Încă o bubă a orașului asupra căreia el atrage frumos atenția.
Minunat, Tudor, e plăcut să descoperi că suntem mai mulți care lucrăm încet dar bine pentru drumul frumos înainte.
O facem pentru noi.
Llosa și ceva despre noi înșine
Dragilor, ieri am fost la conferința lui Mario Vargas Llosa de la Cluj. N-am apucat să vă povestesc.
Un frig de să-nțepenești, amfiteatrele pline, curtea facultății plină.
Dar frumos, bulugeala asta este frumusețea lumii de care vreau să vă vorbesc.
Daniel Funeriu la Cluj: „Selectăm oameni și soluții care pot schimba România”
Aflat la Cluj Napoca pentru a lansa Fundaţia Mişcarea Populară, fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu a explicat pentru Transilvania Reporter cum vor proceda fondatorii în organizarea acestei mişcări, ce vor să facă, pe ce se bazează şi de ce anume „s-au saturat”.
Naşterea unei noi mişcări politice în 2013, după ce România a explorat păgubos democraţia, a suferit o degradare morală şi politică extraordinară este o încercare îndrăzneaţă. L-am întrebat pe Funeriu, aşa cum o făcea Marin Preda, pe ce se bazează, cum îşi vor selecta oamenii şi ce crede despre modificările aduse Legii Educaţiei de când a apărut în ce raporturi mai este el şi Mişcarea Populară cu Legea Educaţiei.
Toți oamenii președintelui sunt optimiști
Sâmbătă, pe la prânz, într-o zi cu soare, „toți oamenii președintelui” au venit la Cluj să vadă cât spirit civic mai e pe aici. Fondatorii Mișcării Populare au lansat la o zi după ce președintele PDL, Vasile Blaga, trecuse și el pe la Emil Boc, filiala Cluj a fundației inițiate de președintele Traian Băsescu.
Emil Boc nu a participat la întrunire, dar, mai târziu, a luat masa cu ei la un restaurant din Cluj pe modelul lui Traian Băsescu la București. Consilierii prezidențiali de altfel, l-au curtat intens prin discursuri.
Marian Preda, decanul facultății de sociologie de la București, Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidențial, Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, Cristian Diaconescu și el consilier prezidențial au vorbit la Cluj despre inițiativa lor cum vor să facă opoziție față de toată politica românescă, inclusiv partidului lor, dacă va fi cazul. Publicul lor, cei mai mulți tineri studenți, universitari și oameni de afaceri a umplut Sala Europa de la Casa de Cultură a Studenților.
Citește în continuare „Toți oamenii președintelui sunt optimiști”






