Etichetă: Cluj

Cum se propagă „democrația” în PDL. Cazul Hărdău și de ce îl ține Boc lîngă el

UPDATE: În cursul zilei de astăzi, Mihail Hărdău a anunţat, printr-un comunicat de presă, că renunţă la a mai candida la funcţia de preşedinte al PDL Cluj-Napoca.

Alegerile în PDL Cluj au ajuns un exemplu de sfidare a democrației. După o luptă surdă între două tabere, înainte de confruntarea finală pentru șefia filialei județene, un competitor a fost convins de șeful partidului să se retragă. A rămas doar unul, imposibil de învins. Situația a îngrijorat o parte a partidului, fiecare pedelist a putut să înțeleagă lecția: dacă vrei să fii cu noi, treci în flanc, stai unde te punem!

La acest sfîrșit de săptămînă au avut loc din nou alegeri la PDL, de data aceasta la tineret. Tot un singur candidat. Ca nu cumva să nu iasă. Marele curaj al competitorilor s-a oprit la candidaturile pentru vicepreședinți. La fel s-a întîmplat cu EBA. Atunci cînd fata președintelui a vrut să candideze la funcție în TDL, a fost ajutată să rămînă singura candidată. Deși inițial se anunțase un contracandidat, băiatul a fost rapit scos din joc de bodyguarzii de partid.

La rîndul ei, Elena Udrea a fost candidat unic la șefia organizației municipale București a partidului.

Urmează alegeri pentru șefia organizației Cluj-Napoca a PDL. Cine credeți că va fi candidatul? Tot actualul președinte, Mihail Hărdău și tot singurul.
Citește în continuare „Cum se propagă „democrația” în PDL. Cazul Hărdău și de ce îl ține Boc lîngă el” →

EXCLUSIV, în direct și în reluare :) Andrei Marga de vorbă cu Andrei Marga despre noua lege a învățămîntului

Rectorul Andrei Marga nu reușește să se despartă de obiceiurile sale mai vechi, chiar dacă lucrurile se schimbă în mod dramatic pentru domnia sa.

Cum a trecut deja o zi fără să mai auzim ceva despre domnia sa, rectorul UBB a mai trimis presei un text pe post de interviu (de fapt un auto-interviu, nesolicitat de nimeni) în care reiterează poziția sa față de Legea Educației Naționale.

UPDATE: Am început să șterg comentariile care conțin insulte și atacuri la persoană (ca de pildă, comentarii semnate de atreides, generat de la IP 92.86.22.XX, sau de liviu, generat de la IP 109.166.137.XXX). Felicitări domnule profesor Andrei Marga, aveți susținători care utilizează „argumente” extrem de „convingătoare”! Ați reușit să faceți o adevărată școală cu limbajul agresiv.

Așadar, stimați cititori, rectorul Andrei Marga: Citește în continuare „EXCLUSIV, în direct și în reluare 🙂 Andrei Marga de vorbă cu Andrei Marga despre noua lege a învățămîntului” →

Amintiri din vremea când statul era la fel de neputincios, dar oamenii nu erau la fel de mărunţi

Noi nu trăim ce n-a mai trăit nimeni. Oamenii au suit și coborît de nenumărate ori, vremuri proaste după vremuri bune și vremuri bune după cele proste. Dar important a fost să rămînă frumoși, curați, oameni de ispravă. Am căutat în arhive și i-am găsit pe unii. Vi-i aduc astăzi, aici, pe blog (e tot ce am acum) ca să-i cunoașteți și voi. Să înțelegem împreună diferența dintre ciocoii noi și domnii vechi.

Articolul l-am scris în 17 martie 2010 și a fost publicat pe Realitatea.net. Îl reiau astăzi, cu aceleași gînduri, cu aceleași sentimente.

În dimineaţa zilei de 17 martie s-a trezit şi şi-a amintit că trebuie să expedieze cartea poştală. A cumpărat-o la serbarea fetelor de vineri seara. A dat o coroană şi jumătate pe ea. Domnul locotenent Csintos îşi înmuie tocul în călimară şi scrise frumos, pe vederea cu desen. „Poate şi Cyclamen vrea să-şi facă drum la Cluj?” Şi o trimise către Sasz Cyclamen Erzsebet din Luduş.

Citește în continuare „Amintiri din vremea când statul era la fel de neputincios, dar oamenii nu erau la fel de mărunţi” →

E ceva ce încă nu știm

Cineva mi-a povestit, astă-seară, că dintr-un sătuc din Albania vezi, cum te uiți așa, spre Corfu, dunga ce separă Marea Ionică de Marea Adriatică. Vezi în zare mările despărție și de fapt, unite, una verde și cealaltă albastră, și între ele o cărare, care pare să taie apele în două… Locuitorii sătucului s-au obișnuit cu apa lor din două mări, alunecînd, ca una singură peste pielea decolorată a pămîntului. E o priveliște stranie, iar granița de ape le aduce tot felul de gură cască și mai fac un ban. Din apă își iau mîncarea, că e Ionică sau Adriatică, peștii se scurg nevămuiți peste granița închipuită dintre ape. Ea e totuna.

Citește în continuare „E ceva ce încă nu știm” →

Cum devalizează clientela politică banul public. Studiu de caz: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj

Ioan Piso, directorul general al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca, a dat publicității astăzi o scrisoare în care prezintă o afacere care urma să coste statul român, în plină criză economică și socială, nu mai puțin de 11 milioane de euro. Este vorba despre inițiativa fostei conduceri a MNIT, care urmărea amenajarea „unui spațiu expozițional modern, cu camere specifice fiecărei epoci”.

Dar să vedem ce spune actualul director al instituției, informații pe care le vom completa cu declarații făcute pentru Gazetino de surse informate despre afacere.

● În 14 iulie 2009, șefa secției de relații cu publicul a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj a întocmit un referat de o pagină despre nevoia unui proiect de amenajare a unor expoziții cu exponatele muzeului. Referatul se încheia cu precizarea că ar fi nevoie de 11 milioane de euro. Suma nu se fundamentează pe nimic: nici deviz, nici identificarea unor lucrări similare.

Citește în continuare „Cum devalizează clientela politică banul public. Studiu de caz: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj” →

Gala Zece pentru România de la Cluj s-a încheiat. Mihai Tatulici n-a înghițit broasca rîioasă

N-a înghițit broasca rîioasă, ci doar pe cîteva mai mici. Parcă ar fi citit Gazetino?! Jos pălăria pentru el! Prietenii știu de ce!

Altfel, sentimentul final este că ne premiem pentru rezistență, parcă ar fi premii de consolare. Pentru că ne-am tîrît și noi după ceilalți, că n-am murit, că nu am pustiit țara, că nu ne-am uitat cîntecele sau teatrele, pentru că am renovat casele sau aeroporturile. Lucruri normale, dar care la noi trec drept performanțe.

Poate că apariția unor tineri ca artistul Mircea Cantor sau tenorul Marius Budoiu mai pot trece la următoarea etapă. Aceea de performanță în adevăratul sens al cuvîntului.

Pe cine medaliază Biserica Ortodoxă din Ardeal și de ce. Videanu și deputatul de la bordel, decorați de Arhiepiscopie

Dacă vrei să-ți bați joc de o instituție importantă a națiunii tale, nici nu e greu. E de ajuns să taci și să asiști cum comuniștii atei dărîmă biserici, pentru ca mai tîrziu să le construiești chiar tu, în exces. E de ajuns să nu condamni genocidul comunist, iar mai tîrziu, să decorezi la grămadă, polițiști, servicii secrete, președinți de consilii județene, deputați, senatori, oameni de afaceri pentru merite meschine.

Biserica Română din Ardeal acordă Crucea Transilvană, cea mai mare distincție de merit, cu o ușurință periculoasă. A primit-o Virgil Ardelean (șeful „Doișiunsfert” din MAI, zis și Vulpea), colonelul Budișan, deputatul Vasile Soporan, dar și vicepreședintele CJ, Radu Bica, primarul PDL Sorin Apostu sau omul de afaceri Ovidiu Turcu (cel care a rămas fără un ochi într-o încăierare la drumul mare).

Vezi și:
» Casa lui Dumnezeu, pazita de ciinele lui Bartolomeu

Citește în continuare „Pe cine medaliază Biserica Ortodoxă din Ardeal și de ce. Videanu și deputatul de la bordel, decorați de Arhiepiscopie” →