Dictatorilor nu le mai lipsește decât nemurirea

Dictatorilor nu le mai lipsește decât nemurirea

Un microfon deschis i-a surprins pe președinții Chinei și Rusiei, Xi Jinping și Vladimir Putin, discutând cu seriozitate despre posibilitatea ca oamenii să trăiască până la 150 de ani sau chiar să atingă nemurirea. Dialogul, captat înaintea paradei militare din Piața Tiananmen și difuzat de televiziunea chineză prin Bloomberg, a scos la iveală un schimb neașteptat de idei între cei doi lideri.

„Odinioară, rar se ajungea la 70 de ani, dar astăzi se spune că la 70 ești încă un copil”, i-ar fi spus Xi lui Putin, prin intermediul traducerii. Replica liderului de la Kremlin nu s-a lăsat așteptată: „Grație dezvoltării biotehnologiei, organele umane pot fi transplantate constant, iar oamenii pot să se simtă tot mai tineri și chiar să atingă nemurirea”. Xi a completat că prognozele sugerează că, în acest secol, va fi posibil ca oamenii să trăiască până la 150 de ani.

În conferința de presă transmisă în direct de televiziunea de stat rusă, Putin a confirmat discuția și a amintit că fostul premier italian Silvio Berlusconi, decedat în 2023, abordase deja tema longevității. „Metodele moderne de tratament și transplanturile de organe alimentează speranța unei vieți active mult prelungite față de ceea ce este astăzi posibil”, a conchis liderul rus.

Ironia situației nu poate fi trecută cu vederea: doi dintre cei mai puternici și controversați lideri ai lumii discută despre nemurire în timp ce lumea reală se confruntă cu probleme existențiale, de la conflicte armate la crize economice și sociale. Poate că, în curând, preocuparea dictatorilor nu va mai fi doar controlul, ci și propria lor eternitate.

Cine va conduce lumea? China sau India? Mai mult decît o chestiune politică, e o opțiune de viață

Lumea a renunțat să mai privescă spre Occidentul obosit, se pregătește să-și găsescă noi idoli. Noi resurse de energie și putere ca să supraviețiuiască. Formulele occidentale de viață s-au consumat în complicații sterile, omenirea caută noi miezuri, oul dătător de viață care să puieze iar planeta. Să-i dea un suflu noi.

Toți căutăm formula miraculoasă de viață.

Ecologia, democrația, inovațiile, tradițiile, industria, spiritualitatea, finanțele sau guvernele planetare, cine să ne salveze? Și-n propriile noastre vieți facem alegeri pe același tip de dihotomie, zilnic alegem între „China” și „India”. Între funcționaliate și spiritualitate. Între profit sau libertate. Personal cred mai mult în energiile spirituale ale Indiei (vedeți, eu am făcut deja o opțiune de viață, dar n-am nicio garanție) decît în reproducerea mecanică a materialității lumii (vezi China).
Citește în continuare „Cine va conduce lumea? China sau India? Mai mult decît o chestiune politică, e o opțiune de viață”

India, o țară cu multe șanse. Și o motivație puternică

Am văzut recent un documentar tv făcut de englezi despre noua Indie. O tînără școlită la Harvard, îmbrăcată într-un frumos sari explica strategia Indiei de dezvoltare în IT și agricultură. Discuția cu tînăra indiancă de 25 de ani te lăsa cu gura căscată.

Fata vorbea despre facilitățile fiscale pentru IT și interesul Indiei pentru învățămîntul superior în domeniu ca și despre programele speciale de scutiri de taxe pentru atragerea investitorilor americani în agricultura Indiei. Despre mutațiile din producția agricolă și lupta științei cu musonii.

Citește în continuare „India, o țară cu multe șanse. Și o motivație puternică”