Într-un moment în care apa e, pe rând, știre de mediu, motiv de anxietate publică și temă de dezbatere, volumul Apa, chintesența vieții: mentalități, mituri, literatură, apărut la Presa Universitară Clujeană în 2025, are meritul de a schimba unghiul: nu privește apa doar ca resursă, ci ca forță de imaginar, ca element de civilizație și ca mare depozit de simboluri. Cartea este semnată de Delia-Anamaria Răchișan și propune, încă din subtitlu, o traversare ambițioasă între antropologie culturală, mitologie și literatură.

De aici vine și interesul ei real. Nu e o carte despre apă în sens strict descriptiv, ci una despre felul în care oamenii au gândit-o, au numit-o, au sacralizat-o și au transformat-o în poveste. Cuprinsul anunță o construcție amplă: de la simbolistica apei și raportul dintre gândirea științifică și cea empirică, până la locurile hidrice faste și nefaste, ritualuri, descântece, proverbe, legende, basm popular și literatură cultă. În același traseu intră și teme cu priză culturală imediată, precum Apa Sâmbetei, apa vie și apa moartă, mitul potopului, Arca lui Noe, Ghilgameș, Eminescu sau Blaga.

Aici e și miza care poate prinde un public mai larg decât cel strict universitar. Volumul pornește de la o intuiție foarte fertilă: apa nu e doar substanță, ci și limbaj cultural. Ea apare ca prag între lumi, ca instrument ritualic, ca vehicul al memoriei colective și ca prezență recurentă în imaginarul românesc. Introducerea insistă exact pe această idee a apei ca punct de conjuncție între mentalități, mituri și literatură, iar fragmentele vizibile din volum arată limpede că autoarea lucrează cu o viziune integratoare, în care folclorul, religiosul, simbolicul și literatura cultă nu sunt compartimente separate, ci straturi ale aceleiași istorii culturale.

Pentru cititorul de azi, cartea are și un avantaj suplimentar: reumanizează o temă pe care discursul public a redus-o adesea la cifre, formule și utilități. În paginile ei, apa revine cu toată ambivalența ei veche: e viață și primejdie, purificare și haos, binecuvântare și hotar, lucru observabil și mister transmis din generație în generație. Tocmai de aceea volumul poate interesa nu doar filologi sau etnologi, ci și cititori atrași de antropologia simbolurilor, de cultura tradițională sau de felul în care marile motive mitice supraviețuiesc în literatură.

Delia-Anamaria Răchișan este conferențiar universitar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere, iar documentele instituționale disponibile online îi confirmă specializarea în filologie, etnologie și studii culturale, precum și o activitate academică susținută în aceste zone. A parcurs formare universitară și doctorală în filologie și a avut un traseu constant legat de cercetarea imaginarului tradițional și a culturii populare.

Pe scurt, Apa, chintesența vieții pare una dintre acele cărți care știu să ia un element banalizat de uzul cotidian și să-l redea spațiului cultural în densitatea lui adevărată. Este interesantă pentru că pune în mișcare un întreg sistem de sensuri, de la proverbe și credințe până la literatura canonică. Și este utilă pentru că amintește un lucru simplu: înainte de a fi infrastructură, statistică sau panică meteorologică, apa a fost – și a rămas – una dintre marile forme prin care oamenii și-au explicat lumea.

Cartea

Delia-Anamaria Răchișan, Apa, chintesența vieții: mentalități, mituri, literatură, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2025, ISBN 978-606-37-2795-5. Referenți științifici: Gheorghe Glodeanu și Georgeta Orian.