Discursul președintelui? Gri, potolit, prea potolit, fără lovitura de pedeapsă așteptată. Aceea urmează, așa ne-a lăsat să înțelegem.
În același timp, afară ninge de-ngroapă țara, protestatarii – la fel de furioși în piețe, iar staful BNR lansează cărți de panseuri asupra „crizei” căreia mai bine și mai politicos ar fi să-i zicem recesiune.
Spuneți și dumneavoastră, n-ar suna mai plăcut în urechi, mai elitist și mai puțin grobian, ce naiba, e atît de greu să-i zicem recesiune?!
Voi nu v-ați săturat de „criză”? Uitați, guvernatorul, de exemplu, s-a săturat. Îl deranjează la auz acest cuvînt urît și cînd îl ascultă pe președinte și cînd se uită în stradă sau la televizor, tot timpul se izbește de hidoșenia acestui termen! Criză, criză! Hai că e prea mult! Nu poate omul să bea o șampanie liniștit la o lansare de carte – vedeți, așa se tratează c… recesiunea, cu atenție, i se dedică mult, mult talent!, că niște bădărani îi dau pe afară cu criza în sus și-n jos. Mai mult în jos, să știți.
