Incursiune în autonomie

Incursiune în autonomie

Începutul „incursiunii în Autonomie” îl facem într-un sat mai altfel, Trei Fântâni. Este un sat unic în România, poate chiar în lume. Locuitorii lui, 29 de familii de români, aparţin de judeţul Neamţ, 63 de familii de maghiari de judeţul Harghita, iar trei familii, în capătul satului, ţin de judeţul Bacău. Să nu credeţi că a fost aici o bătălie pe micuţul cătun din vârful munţilor și fiecare a smuls o mână de case. A fost mai degrabă o lipsă de interes: pentru că satul se află la 27 de kilometri de orice localitate asfaltată, cuibărit pe vârf de munte, nimeni nu a vrut să se lege singur la cap cu problemele așezării. Iar responsabilităţile, în felul acesta, puteau fi pasate de la unii la alţii…

Am ajuns în sat, după un drum greu, pe la amiază, când copiii veneau de la școală. De la o școală improvizată în casa pădurarului, pentru că școala lor a luat foc și a ars din temelii, cu puţin timp în urmă. Ce pompier ar fi putut ajunge până aici? Așa că cei 11 copii ai satului învaţă într-o casă lăsată de pădurar în folosul lor temporar. Învăţătoarea vine lunea și pleacă sâmbăta. Aproape totul aici este împărţit între veșnic și provizoriu. Timeea Tatar are zece ani și știe să vorbească bine limba română. Vrea să cânte muzică ușoară, să plece când va fi mare în Ungaria, iar acolo să devină vedetă. Ceilalţi copii tac și ascultă visul Timeei. Cu siguranţă au și ei unul, dar, deocamdată, îl lasă nepovestit…

Citește mai departe!

La ce folosește păstrarea „hărții etnice”? Economia de bantustan

Discuțiile publice privind modificarea structurii administrativ-teritoriale au atins un stadiu paroxistic. Victor Ponta declara recent că, dacă reorganizarea va avea loc, atunci, după ce va veni la putere, va reface actualele județe. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, este citat de cotidianul Washington Post cu declarația potrivit căreia maghiarii vor ieși în strada pentru a se opune acestei reforme. Săptămâna trecută, vicepremierul ungar Zsolt Semjen afirma că proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o „schimbare intenționată și inacceptabilă a hărții etnice”.

Ultima luare de poziție, venită din partea unui reprezentant al statului maghiar, a dus povestea în pragul unui incident diplomatic. Premierul Emil Boc a reacționat spunând că aceasta chestiune ține de statul român, în timp ce ministrul de externe a calificat declarația ca provocatoare și l-a convocat pe ambasadorul ungar la o discutie lămuritoare. Ce ascunde însă această „hartă etnică” pe care vrea să o protejeze puterea de la Budapesta, ce interese economice și politice se află în spatele ei și de ce se opune UDMR cu disperare unei astfel de perspective?

Citește în continuare „La ce folosește păstrarea „hărții etnice”? Economia de bantustan”