|
|
Am fost la târg la Negreni în weekendul acesta. Vă las să vă delectați cu câteva imagini și muzica unui circ celebru. Mâine, în Transilvania Reporter va fi un reportaj amplu, iar azi, duminică 14 octombrie, la Transilvania Live în jurnalele de la 14 și 18.
In tot ce facem depindem de ceilalți. De cei din jur, de echipă, de generația noastră. Când se întîlnesc oameni care simt și gândesc la fel, lucrurile ies grozav. Parcă Dumnezeu presară pulbere de aur peste cei care visează și clădesc împreună.
Acum cred că dacă ceva nu merge, în orice, este pentru că o verigă a lanțului e slabă, sau mai multe.
Pentru că cineva trișează, nu știe, nu poate, nu reușește. Cineva mimează participarea.
Citește în continuare „De ce lucrurile merg atunci când merg. Și de ce nu”
Am avertizat asupra domnului Marga. Ani la rând am denunțat stilul în care conducea UBB.
Au zis ca am eu ceva cu omul.
Da, aveam ceva: mă scotea din sărite un anume stil de gândire comunistoid, megaloman, dictatorial, egocentrist până la paroxism. Corul îl proslăvea. Acum puteți vedea mai bine, pentru că este totul la o scara mai mare.
Vă place Marga?
Femeile care i-au însoțit în scurta noastră istorie pe bărbații politici sunt, și ele, ca și mulți dintre ei, femei oarecare.
Transformate rapid în portmonee pentru ei, femeile sunt fericite. Ei sunt fericiți.
Doar țara prin care se plimbă ei este nefericită.
Ce tristă poveste de ne-dragoste!
PS: Am avut ocazia să cunosc destule femei din politică sau de pe lângă ea, sunt câteva prototipuri. Am să scriu aici despre asta, într-un strop de răgaz, pentru că este realmente impresionant ce rol au avut ele în tot ce sunt ei.
Fraților, expresia „băieții deștepți” din energie începuse să mă enerveze la culme. Până și presa o folosea ca ceva consacrat, pornind de la premisa că de acum, toată lumea știe despre cine e vorba. Greșit, expresia îi ajuta, sub ea se ascundea identitatea profitorilor. O tâmpenie, ar trebui să renunțăm la expresiile astea care deși par găselnițe bune nu sunt ok.
Iată, din România Liberă:
Oameni buni, în primul rînd îmi cer scuze pentru că n-am mai scris pe blog, merit să mă părăsiți.
Dar să nu o faceți. Vă rog.
Vreau să vă spun că am lucrat mult la ziar în ultimele zile, colegul meu a fost în concediu și n-am mai apucat să vin la întîlnirea noastră.
Plus că am fost la alte întîlniri, cu politicienii, (fac o serie de interviuri)…
Am să vă spun concluzia, trista concluzie: să știți că sunt de două categorii: șmecheri și impotenți.
Șmecherii se folosesc de impotenți așa cum se folosesc și de noi.
Impotenții se folosesc doar de noi.
Lupta e uneori istovitoare, are lungimi și întunecimi în care pur și simplu te saturi să te tot scufunzi. Lupta e, oricum, înțeleasă de fiecare altfel și inamicul este altul pentru fiecare!
Poate de aceea s-au inventat cîrciumile iar popoare care n-au prea multe floricele au în schimb bere și whiskey și rachiu.
Poate că o pauză sinceră e mai bună decît o bătălie perfidă!
Noroc!
Gazetino 