Tot mai multe localități din România nu mai plătesc facturi pentru energie. Soluția unei comune din județul Cluj

Tot mai multe localități din România nu mai plătesc facturi pentru energie. Soluția unei comune din județul Cluj

Tot mai multe localități din România nu mai plătesc facturi pentru energie. Comuna Iclod, din județul Cluj, și-a propus în urmă cu doi ani să devină independentă energetic. A instalat panouri fotovoltaice și, de atunci, Primăria, două școli, casa de cultură și baza sportivă sunt alimentate cu energie solară.

Anul trecut, pentru tot anul 2023, facturile lor au fost 0. Aproape 150 de panouri solare asigură acum gratuit independența energetică la Iclod.

„Am fost prima primărie din Cluj și a doua din țară care a devenit independentă energetic. Acum se văd și beneficiile: n-am plătit niciun leu tot anul trecut la energie pentru clădirea primăriei, două școli, casa de cultură și baza sportivă”, a explicat Emil Pîrțoc, primar la Iclod.

Cum a început totul

Inițiativa primăriei clujene a venit în momentul în care se anunța o criză a energiei energetice.

„Când am văzut că prețurile la energie o luau razna, am hotărât să găsim o soluție, să vedem ce putem face ca să avem o sursă alternativă.

Și chiar atunci eram contactați de foarte multe firme de consultanță pentru accesarea de fonduri europene sau guvernamentale, pentru programe care finanțau montarea de panouri fotovoltaice.

Dar toate ofertele erau destul de scumpe și nu ne garantau accesarea la aceste fonduri. Și atunci, împreună cu domnul primar și Consiliul local, am luat decizia să realizăm investiția din bugetul local”, explică Claudiu Sălăjanu, șef de serviciu Urbanism și Achiziții publice din Primăria Iclod.

„Astfel că am început să căutăm firme de profil. Știam că există și firme locale astfel că le-am solicitat oferte. Aveau avantajul de a lucra mai rapid, puteau să ne răspundă la toate solicitările și să ne și asigure mentenanța.

Noi preferăm să lucrăm cu firme din localitate pentru că banii rămân aici, iar angajaților, fiind localnici, le-ar fi rușine să-și bată joc.

Când o firmă de aici, de la noi, ne-a adus oferta pentru instalarea de panouri fotovoltaice, suma totală era mai mică decât suma cerută de alții doar pentru consultanță!

Am mai cerut câteva oferte și am ales-o pe cea mai bună. Am procedat bine, pentru că am ieșit ieftin și, de atunci încoace, firma locală asigură și mentenanța. Îi chemăm oricând, că e zi sau noapte, și vin repede”, continuă primarul să descrie felul în care au ajuns să implementeze un proiect care le aduce avantaje mai mari decât sperau.

De ce nu mai plătesc facturi pentru energie locuitorii din Iclod

Primarul și achizitorul-șef de la Iclod (foto: Gazetino)

În anul 2022 proiectul vizând panourile solare a demarat.

„Din fericire am reușit să instalăm panourile pe toate clădirile care țin de primărie. Firește, proiectul s-a realizat pe baza istoricului de consum pe un an de zile. În funcție de asta s-a făcut calculul necesarului.

S-a avut în vedere că noi avem și o bază sportivă foarte modernă, unde joacă și echipe de la Cluj, ca de pildă Universitatea Olimpia, cea mai titrată echipă de fotbal feminin din România.

Energia pe care o produc panourile alimentează baza sportivă și cele două școli, din Iclod și Livada, în total – cinci obiective”, explică Claudiu Sălăjanu, unul dintre inițiatorii proiectului.

Proiectul a vizat la început înstalarea la căminul cultural a 24 de panouri solare monocristaline de 500W, la școală 16 panouri, iar la Iclod Arena – 8 panouri. Investiția pentru cele trei sisteme a fost estimată să fie amortizată într-o perioadă de 5,5-7 ani.

În total proiectul a costat 37.000 de euro. „Când am începu să punem noi panourile un kWh costa 3 lei, acum ar fi 6 lei, dacă n-ar fi subvenționat la 1 leu până în 2025. Ne bucurăm că am făcut investiția la timp”, spune Claudiu Sălăjanu.

Reprezentanții primăriei Iclod precizează faptul că furnizorul de energie electrică nu a făcut încă regularizarea: „Însă producția este impresionantă, chiar ne-a surprins!”

Un calcul al producției pe anul trecut arată că panourile de pe clădirea primăriei au produs 10.520 kWh, cele de pe școala din Iclod 8.820 kWh, de la cea de-a doua școală 1.370 kWh (aici panourile au fost montate mai târziu), cele de la baza sportivă 2.550 kWh, iar de pe Centrul cultural 3.950 kWh.

În total, panourile fotovoltaice instalate la Iclod au produs 26.910 kWh.

În același timp, reprezentanții autorității locale spun că toate contractele legate de instalarea de panouri, pe fiecare clădire, conțin clauza obligatorie cu prestatorul de a obține documentele de prosumator.

„Cu toate punctele astea avem contracte de prosumatori, practic, de compensare. Încă nu ni s-a făcut factura de regularizare, dar asta nu este problema noastră.”

Implementarea proiectului a ținut cont de valoarea consumului pe anii precedenți. „Calculele au arătat că avem nevoie de o putere istalată de 32 kW în total. Pentru comparație vă pot spune că în anii precedenți instalării panourilor numai pentru clădirea primăriei plăteam la energie 1500 de lei pe lună, ori 12 luni vă dați seama ce gaură în buget. Astfel am redus la 0 nu doar cheltuielile cu primăria ci și cu școlile și baza sportivă, care erau și ele destul de mari.”

Proiecte legate „solar”

La Iclod clădirile școlilor precum și a grădiniței cu program prelungit sunt modernizate, iar recent a fost semnat contractul de lucrări pentru construirea unei Cantine școlare prin Compania Națională de Investiții.

Casa de cultură este amenajată astfel încât acolo pot avea loc spectacole dar și evenimente locale, aniversări sau diferite întruniri.

„Nu luăm bani pentru câte un majorat, vă dați seama că oferirirea sălii este cadoul nostru pentru majoratul unui tânăr. Cum să nu facem măcar atât pentru ei?!”

În baza sportivă se antrenează tinerii din localitate și au loc competiții sportive.

„În baza sportivă de la noi au loc antrenamente inclusiv seara târziu. Se țin nocturne, se consumă energie, dar acum avem avantajul că nu ne costă nimic.

Am amenajat și la Livada, tot un sat al comunei noastre un teren de fotbal cu noctură, alimentat tot de la panourile solare.

Dacă nu realizam acest proiect, nu am fi putut să ne permitem”, spune primarul.

Un alt obiectiv inclus în lista consumatorilor de energie solară de la Iclod este amfiteatrul în aer liber. O construcție modernă cu 300 de locuri unde se vor organiza spectacole dar și proiecții sptămânale de filme.

„Toate vor fi consumatoare de energie care nu ne va costa nimic”, a explicat primarul localității.

Facturile de anul trecut au confirmat acest lucru: Primăria Iclod nu a plătit niciun leu la energie. Toate clădirile alimentate de la panourile fotovoltaice pe care le-au instalat au funcționat cu 0 costuri.

Ele asigură nu doar iluminatul, pentru că au fost instalate pompe de căldură și sistem de aer condiționat, clădirea primăriei folosește energia solară și pentru aclimatizare. Atât iarna cât și vara.

Independență energetică și politică

Primăria Iclod a depus spre spre finantare un proiect pentru realizarea unui parc fotovoltaic de 78 kW care va asigura energia electrica necesară iluminatului public pentru întreaga comună.

Un alt proiect vizează clubul de fotbal, unde se vor antrena peste 50 de copii din localitate. Acolo vor avea stadion cu teren sintetic, nocturnă, vestiare și dușuri, totul alimentat cu energie solară.

„Și aici, la centru de comună, avem peste 100 de copii care folosesc baza sportivă, înclusiv seara. Iar cheltuielile noastre cu energia acum sunt zero.

Ne-am gândit că e mai bine să le oferim copiilor noștri șansa să facă sport decât să stea pe șanțuri, iar oamenii să se adune nu doar la cârciumă.

De aceea am investit și în amfiteatru sau casa de cultură care are 400 de locuri. Sunt spații unde se întrunește comunitatea. Altfel cum să menții o comunitate unită dacă nu-i oferi locuri și prilejuri de a se întâlni?”, explică primarul.

Un alt proiect se referă la cantina care va asigura o masă caldă pentru toți elevii, obiectiv inclus la rândul lui în rețeaua de energie solară.

Primarul Emil Pîrțoc este primar din 2018, independent politic. A fost jucător de rugby și arbitru internațional. Primăria Iclod are 24 de angajați. Populația comunei este de 3.950 de locuitori din care 550 sunt copii. 30 de societăți comerciale înregistrate pe teritoriul comunei contribuie la bugetul local.

Strategii

Potrivit celor mai recente date de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, România are o capacitate de producție de 3 GW de energie eoliană și 1,5 GW de energie solară.

Conform versiunii actuale a PNIESC, adoptate în octombrie 2021, România își propune astfel ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la 30,7% în consumul final brut de energie până în 2030 prin punerea în funcțiune de noi centrale eoliene, fotovoltaice și hidroenergetice, precum și prin creșterea numărului de prosumatori.

Prin versiunea Strategiei pe Termen Lung pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (STL) notificată de România către Comisia Europeană în aprilie 2023, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul anului 2030 crește la 36,3%.

Articol publicat de PressHub.ro în cadrul proiectului T.R.A.N.S. Energy.

Îngrijiri la domiciliu. Aveți nevoie de ajutor? „Eu am avut și l-am primit. Le recomand să ceară ajutor tuturor în astfel de situații!”

Îngrijiri la domiciliu. Aveți nevoie de ajutor? „Eu am avut și l-am primit. Le recomand să ceară ajutor tuturor în astfel de situații!”

„Ați avut pe cineva din familie sau dintre apropiați operat de vreo afecțiune ? Dacă da, atunci știți cât e de greu. Eu am avut-o pe bunica mea și știu cât de anevoioasă este vindecarea acasă, după o intervenție chirurgicală. Am avut nevoie de ajutor specializat și l-am primit. Bunica a stat acasă, în camera mea. Aici venea o domnișoară asistentă care o îngrijea. M-a impresionat răbdarea ei și dedicarea. Eu o iubeam pe bunica, dar asistenta făcea lucrurile – dureroase altfel: injecții, perfuzii cu atâta blândețe de parcă și ea o iubea. Înțeleg și recomand astfel de îngrijiri la domiciliu.”

Ce înseamnă însă îngrijirea postoperatorie? O etapă extrem de importantă în vindecarea pacientului după o operație și în menținerea calității ulterioare a vieții sale. Tot mai mulți pacienți și aparținătorii lor aleg îngrijirea sănătății la domiciliu în această perioadă datorită dificultății de deplasare spre un spital/clinică și a confortului oferit de astfel de servicii la domiciliu. Să le luăm pe rând și să examinăm mai îndeaproape aceste motive.

  1. Mai convenabil și mai confortabil

Într-un mediu familiar și sigur, pacienții se simt mai în siguranță, mai comod și mai relaxați. Iar această relaxare și calmul emoțional favorizat de confortul propriului cămin pot contribui la o recuperare mai rapidă și mai lipsită de obstacole nedorite.

  1. Îngrijire personalizată

Planurile de recuperare și de menținere a sănătății pot fi individualizate și adaptate în funcție de caracteristicile specifice ale pacientului, de contextul și mediul în care trăiește. Pentru a răspunde nevoilor individuale ale fiecărui client, serviciile medicale la domiciliu sunt de multe ori preferate, tocmai pentru a nu deplasa bolnavul. În plus, pacienții și specialiștii pot stabili împreună un program flexibil care să se potrivească mai bine cu ritmul de viață al individului și familiei.

  1. Costuri scăzute

Recuperarea la domiciliu este de multe ori și mai „sănătoasă” din punct de vedere financiar decât recuperarea în spital, reducând costurile legate de spitalizare și transport.

Ca un motiv suplimentar, spitalele pot fi surse de infecții nosocomiale. Îngrijirea postoperatorie la domiciliu reduce și aceste riscuri, ducând la o recuperare mai sigură.

Servicii și proceduri postoperatorii la domiciliu

1 — Administrarea tratamentelor medicamentoase și a procedurilor non-farmacologice: Profesioniștii din domeniul sănătății pot administra analgezice și alte medicamente necesare pentru ameliorarea durerii și pentru o stare de bine fizică și psihică.

    „Noi la Viasis oferim o gamă largă de astfel de servicii, pornind de la administrarea medicației, îndepărtarea firelor postoperator, schimbarea pansamentului și injecții sau perfuzii la domiciliu, până la managementul personalizat al tratamentului, discuții cu pacientul și aparținătorii despre cursul recuperării, ședințe de psihologie la domiciliu pentru menținerea unei sănătăți psihice cât mai bune, pe lângă cea fizică.“

    2 — Monitorizarea sănătății: Specialiștii în îngrijire medicală la domiciliu pot face vizite regulate pentru a monitoriza semnele vitale și starea generală de sănătate a pacientului. Dispozitivele moderne permit monitorizarea continuă a parametrilor fiziologici, precum tensiunea arterială, nivelul oxigenului și ritmul cardiac, cu raportare directă către echipa medicală.

      3 — Viasis preferă o abordare mai caldă și mai apropiată de pacient: asistenții noștri medicali pot face vizite de monitorizare la la domiciliu, asigurând o legătură și un canal de comunicare mai intim cu clienții. Același lucru este valabil și pentru psihologul la domiciliu.

      4 — Îngrijirea rănilor și prevenirea complicațiilor: Asistenții medicali asigură curățarea și schimbarea pansamentului la domiciliu postoperator, prevenind infecțiile și favorizând vindecarea. De asemenea, observarea din timp a semnelor de infecție (cum ar fi roșeața, umflarea sau secreția purulentă) este crucială pentru a interveni prompt, întocmai cum asistenții medicali ai Viasis procedează fără excepție.

      5 — Fizioterapie/kinetoterapie și reabilitare: Fizioterapeuții pot dezvolta un program de exerciții personalizat pentru a ajuta la restabilirea mobilității și forței pacientului. În plus, masajul poate ajuta la ameliorarea durerii, reducerea edemului și îmbunătățirea circulației.

      6 — Sprijin nutrițional: Nutriționiștii pot crea planuri alimentare care să asigure aportul necesar de nutrienți pentru vindecare și recuperare. În cazurile în care dieta obișnuită nu este suficientă, se pot administra suplimente pentru a ajuta refacerea organismului. Viasis plănuiește ca, în viitor, să introducă și aceste servicii de sprijin nutrițional și fizioterapeutic în gama sa de servicii de sănătate la domiciliu.

      7 — Ajutor psihologic: Psihologul clinician la domiciliu poate oferi sprijin emoțional pentru a ajuta pacientul să facă față stresului, anxietății și altor temeri prezente deseori în perioada postoperatorie.

          „La Viasis, oferim diagnostic psihologic, gestionarea stresului prezent în etapa postoperatorie și terapie individualizată. Această combinație de asistență medicală tradițională cu psihologia la domiciliu reprezintă un pas major în îmbunătățirea calității îngrijirii postoperatorii. Serviciile de psihologie clinică la domiciliu nu numai că întregesc eforturile de recuperare, ci aduc și o componentă unică, adaptată nevoilor și provocărilor fiecărui pacient în parte și conducând la o refacere armonioasă a pacientului atât pe plan fizic, cât și mintal.”

          Lebăda neagră sau Povestea semințelor răsărite din asfalt

          lebada-neagra

          Duminică a avut loc la Cluj, în premieră, o piață de schimb de semințe organizată de Eco Ruralis și Asociația Română de Permacultura: Piața Semințelor Libere. Au venit tineri, dar nu numai, din toate părțile, au adus semințe de la bunici și au luat alte semințe, de la alți bunici, din alte gospodării. În principiu,aceste semințe ar trebui să fie de la cei care practică agricultura tradițională și nu folosesc semințe modificate genetic.

          Însă, problema cu aceste semințe tradiționale este că ele sunt pe cale de dispariție. Cât de gravă este situația am înțeles într-o după amiază acum doi ani când l-am vizitat pe Attila Zocs, președintele organizației Eco Ruralis, la sediul lor, undeva în spatele magazinului Sora. Stătea acolo cu o colegă și puneau ultimele semințe de la bunicii lor în niște borcănele cât degetarul. 55 de semințe de ceapă de Gherla mai reușise Attila să găsească la bunica lui și le punea cu grijă în borcănel, lipea apoi o etichetă. Avea un fel de bibliotecă cu astfel de gheomotoace în sticlă, toată zestrea genetică a culturilor din partea asta de lume. Celelate semințe din comerț, îmi explica Attila, sunt denaturate, tratate, contaminate, modificate. Legumele nu vor mai putea fi niciodată aceleași dacă nu salvăm măcar câteva plante care să fie așa cum le-a lăsat Dumnezeu. Iar biroul minuscul al copiiilor de la Eco Ruralis pare o Arcă a lui Noe în mijlocul orașului. Attila nu are mai mult de 30 de ani.

          Pe Florin l-am cunoscut când se întorsese din Statele Unite, după o experiență nefericită la Bursă, unde a pierdut mult. E absolvent de științe economice dar și student la Științe Agricole. A lăsat marile metropole și mirajul banilor, a închiriat un teren la marginea Clujului și face permacultură. Pare un concept nou dar e și vechi în același timp, un fel de agricultură care îmbină grija față de om cu cea față de natură, asigură eternitatea.

          Ei sunt doar câteva „semințe” pe care o mână nevăzută le-a aruncat pe fața pământului și din care a răsărit speranța. Deși au fost crescuți pe asfaltul străzilor de oraș, copii ai televizorului, ai internetului, ai căilor considerate fără întoarcere!…

          Neîndrumați de părinți, pentru că ei au fugit cândva de sat, crescuți în fața blocului, cu cheile la gât, copiii de asfalt ne surprind, ei se întorc primii „acasă”. Fac organizații, asociații, caută pământ, cultivă legume, descoperă o anume agricultură, una adevărată, înteligentă, noi forme și mijloace de a modela forța pământului. Îmbracă iile bunicelor, fac din ele opere de fashion Art, caută mâncarea fără aditivi, circulă cu bicicletele și se mută la sate. Își fac case din paie, își învață copiii să trăiască în preajma animalelor, scriu cărți despre asta. Iar întorsătura neașteptată pe care o iau lucrurile mi se pare a fi o frumoasă Lebădă neagră.

          Teoria Lebedei negre îi aparține unui autor de mare succes, Nicholas Taleb și este un fel de avertisment asupra surprizelor. Oamenii, în general, cred că viața merge mai departe cum a fost și până atunci. Adică, de regulă, da, lebedele sunt albe! Însă, câteodată, spune Taleb, apare Lebăda neagră. Neprevăzutul. Așa cum au fost războaiele mondiale, așa cum a fost criza din 2008. Lebedele negre sunt adesea neplăcute, dar pot fi și Lebede negre pozitive. (O astfel de Lebădă neagră a fost computerul.) Ele se produc mai lent, construcția este mai grea și mai anevoioasă decât distrugerea, dar sunt acele surprize plăcute care salvează speranța. Salvează lumea, fără măcar ca ea să-și dea seama.

          (Articol publicat pe http://www.transilvaniareporter.ro)

          Bolile orașului. Bani, interese și resentimente, dar mai ales ipocrizie, în numele comunității

          UPDATE: Duminică, 26 mai, în curtea Bisericii Reformate cu Două Turnuri de pe strada 21 Decembrie nr 41 va avea loc o manifestare de protest împotriva construirii sediului ISJ și a sălii de sport în apropierea bisericii. Asta pentru că negocierile nu au demarat, iar constructorii s-au întors pe șantier.

          DSCF1186

          Reformații din Cluj se opun din răsputeri construirii unui sediu pentru Inspectoratul Școlar chiar în coastele Bisericii lor cu două turnuri, de pe strada 21 Decembrie, monument de arhitectură.

          Inspectoratul Școlar insistă să ridice somptuoasa clădire de sticlă până deasupra de streașina bisericii, la doar 11,6 metri de zidurile ei. Motivează faptul că investesc în așa ceva, pentru că nu au un sediu propriu, stau în chirie în clădirea Roșie a Sindicatului din Învățământ.

          Sindicatul, la rândul lui, a devenit proprietarul clădirii și gestionează spațiul deși nu este firmă imobiliară, ci ar trebui să se ocupe de bunul mers al școlii în care sunt implicați membrii săi. Biserica Reformată la rândul ei, revendică zeci de spații în care funcționează școli, iar pe unele le-au și scos de acolo.

          Deși menirea bisericii este să slujească comunitatea nu să adune bunuri, a sindicatului este să reprezinte interesele dascălilor nu să gestioneze chirii, a inspectoratului să construiască școli nu birouri pentru șefimea din Educație, cu alte cuvinte să servescă scopul comunității, al orașului, toți se ambiționează să dețină bunuri materiale cu care să-și justifice existența în raport cu comunitatea.

          În loc să-și afirme existența și nevoia de ele prin ce fac pentru oameni, vor să o afirme prin ce au. Și pe deasupra, să mai pună un strop de sare pe rănile trecutului.

          Cineva trebuie să cedeze primul, dar cine?

          Citește mai departe

          Cum a ajuns povestea podului de la Coșbuc în America

          pod-cosbuc

          Construit în 1778, refăcut în 1937 și uitat în 2012. Cam așa se rezumă povestea ultimului pod acoperit din Europa de Est, monument istoric de categoria A, pod de trecere cu căruțele, mașinile și picioarele peste Sălăuța în satul poetului George Coșbuc din Bistrița-Năsăud.

          L-au construit inginerii tirolezi când erau cantonați cu trupele la granița Năsăudului. Pentru podurile acestea acoperite au negociat cu sașii lemnul de stejar din pădurile Transilvaniei și în câteva luni ridicau un pod. Au fost 14 de toate.

          În 1909 apele au distrus parțial acest pod, carea a fost refăcut în 1937. Inginerul Cătălin Petcu expert în poduri acoperite spune acum privind fotografiile tehnice ale podului că avem de-a face cu tehnica și stilul podurilor din secolul XVIII.

          Citeşte mai departe!

          Despre preotul care „revoluționează” înmormîntările. De ce n-ar trebui să dați cu pietre

          Cînd am ajuns la înmormîntare, coroana noastră a fost a 72-a, că le numărase un șofer aflat pe acolo, în staționare. Fiecare intram cu coroana, o așezam lîngă zidul capelei, apoi ne căutam rudele pentru a le îmbrățișa. Unchiului meu probabil că i-ar fi plăcut să ne vadă pe toți, să ne vadă așa, toată familia adunată la un loc. Și pe colegi, și pe prieteni. La coroane nici nu s-ar fi uitat, era un bărbat sobru, director de școală.

          Citește mai departe!

          Privind înapoi cu ipocrizie. Roșia Montană și insula Ada Kaleh

          „Vezi cu ochii minții o lume dispărută. Ascultă un reportaj-eveniment despre Roșia Montană, o localitate din Munții Apuseni, desființată pentru exploatarea aurului, în 2012, pe vremea lui Traian Băsescu”. Așa ar putea suna un reportaj din viitor, asemănător celui despre Insula Ada Kaleh difuzat de Radio România și promovat de presa de astăzi.

          Reportajul despre insula dispărută în 1970, pentru ca regimul Ceaușescu să poată construi Hidrocentrala de pe Dunăre, este realizat cu oarecare duioșie, cu puneri în scenă copilăroase și cu alintări ale autoarei care nu ating miezul problematic al dramei care s-a petrecut acolo.

          Citește mai departe!