Fenomenul Tășuleasa: „Nimeni nu se va atinge de noi!”

E iar primăvară și încep să se dezmorțească drumurile, picioarele, sufletele. În Munții Bistriței, într-o tabără ciudată, se pune la cale o mare plantare, cea mai mare din istoria războiului cu tăietorii de păduri din România. Un fel de Smârdan al lor. Cum e cântecul, „albastrele văi îi cheamă la drum”. Vor porni spre Budești unde, în câteva ceasuri, vor planta zece hectare de pădure.

Alin Uhlmann Ușeriu este acum bărbat, are peste 40 de ani. Are el însuși un băiat care trăiește cu mama lui în Germania, dar el, Alin, pe care nu-l cheamă prea mult nici Ușeriu nici Uhlmann, după ce a rătăcit prin pădurea copilăriei lui la Tășuleasa și prin lumea largă, iese acum încet la lumină. A găsit calea. Avea 11 ani când părinții lui s-au despărțit, iar el a început să rătăcescă în căutarea unui drum. A mers până a ajuns în Germania, unde s-a îndrăgostit de o fată. Povestea vieții, ca de fiecare dată. Soția lui Alin s-a nimerit să fie bogată, cu câteva castele pe valea Rinului, farmacii. Alin începe să trăiască bine, să aibă de toate. De toate, mai puțin un rost al lui, un sens. Se înscrie într-o fundație germană, Cavalerii Ioaniți, și pleacă prin lume să facă bine.

Prima lume care avea nevoie de bine a fost România. A venit cu ajutoare la inundațiile din Bacău. I s-a părut o barbarie ce se întâmplase cu pădurile, cu apele, cu casele, cu oamenii. Alin a început să se gândescă tot mai mult la casa lui, la țara lui, la nevoile ei. Și s-a întors, ca păsările migratoare, la cuib. Citește mai departe!

Balzac 13

Pe Lars Noren l-am „întâlnit” la Hunamitas cu câțiva ani în urmă. Dar într-o seară de februarie, săptămâna trecută, el s-a jucat într-un spațiu mai puțin obișnuit: în apartamentul unui om de cultură clujean, Feri Koos. Pe Balzac numărul 13.

E piesa Demoni. Durata chinului: 100 min (fără pauză).

Joacă: Radu Lărgean, Miron Maxim, Alexandra Tarce, Eniko Gyorgyjakab,. Regia Razvan Mureșan, producator Feri Koos.

Spectacolul se petrece în sufrageria casei unui om și asta îți dă impresia că e o scenă de viață reală. Când cele două cupluri de prieteni își scot toate frustrările și demonii din ei în spațiul închis al unui apartament, ai sentimental că ești invitat de prietenii tăi și asiști la o scenă de familie incapabil să intervii și oarecum jenat că te afli acolo. Actorii sunt tineri, mai au stângăcii și par puși oarecum aleatoriu în schema piesei, dar strădania lor este vizibilă și ca exercițiu, teatrul de apartament oferit în casa de pe Balzac numărul 13 a lui Feri Koos este un beneficiu adus teatrului nou. Ieșirea din mausoleul teatrelor naționale fiind o încercare la care, iată, și cetățenii iubitori de teatru vor să participle. Apoi, orice tânăr actor care aspiră să ajungă cineva, are nevoie de mai multe scene pe care să-și probeze talentul, unde să se „antreneze”.

Lars Noren are la ora actuala peste 70 de texte scrise care se joaca constant pe cel putin o scena europeana. „Despre autorul dramei, Lars Noren, care a devenit in viata fiind, un clasic, s-a scris ca pozitia sa in lumea teatrului poate fi comparata cu cea a predecesorului sau cel mai important din literatura suedeza, August Strindberg”. (Bjorn Johan Apelkvist Introduction to Lars Noren, un discurs tinut la lansarea dramei Demoni la Libraria Humanitas, Cluj.Napoca, 8 decembrie 2005)

Feri Koos este un om de afaceri și om de cultură clujean, are o bibliotecă privată deschisă publicului, o licrărie și o afacere comercială. Acum construiește în spațiu propriu o clădire pentru un studio de teatru.

Torcătoarea

torcatoarea

Când am văzut caierul ei, cât un brad de Crăciun, am crezut că e de vânzare. Dar nu, era un caier ca oricare altul, așa obișnuiește ea să toarcă, dintr-o căpiță de fân!
Face șosete și le pune pe ață, la poartă. Le vinde. Cu 30 de lei perechea. Lâna a luat-o de la niște vecini care vroiau s-o ardă. A spălat-o, o toarce și o face ciorapi. Mâinile ei nu stau degeaba.

Și mama împletește ciorapi și cipici de umblat prin casă. Apoi le împarte la rude, la cunoscuți, la prietenii care o ajută.

Cred că în lâna ciorapilor, mamele noastre împletesc gânduri. Când îi porți, ele intră prin pielea ta și te încălzesc.

Când şuieră vântul pe fâşia morţii

Foto: Vakarcs Lorand

Acum e simplu. Arăţi buletinul, mașina pornește mai departe și apoi doar GPS-ul îţi mai spune când ai trecut vreo frontieră. Faci shopping la Milano, mergi la mall la Budapesta sau la spital la Viena, așa cum altădată mergeai de la Huși la Bacău sau la Târgul Ieșilor. După 25 de ani, începi să crezi că nici n-a fost vreodată altfel. Dar ia oprește-te și uită-te în jur! Ești în Jimbolia, e toamnă și bate un vânt de seacă pământul. Dincolo e Serbia, iar sub picioare ai cel mai bun cernoziom din ţară. A fost hrănit cu carne și sânge de om.

Pe tot parcursul comunismului, începând din 1949 și până la căderea lui, atât trecerea frontierei, cât și tentativa de trecere frauduloasă au fost considerate infracţiuni grave. Avea de suferit cel ce îndrăznea, dar și familia lui.

„Frontieriștii”, căci așa li se spunea, erau declaraţi, conform Codului Penal, articolul 245, infractori și fapta lor grav pedepsită, de multe ori plăteau cu viaţa. Până să ajungă în instanţă, frontieristul era bătut sau împușcat fără prea mari scrupule. El nu era văzut doar ca un trădător de ţară, ci ca un „nimeni”. Odată ce a pornit spre frontiră, și-a asumat riscul de a i se pierde definitiv urma. Citește mai departe!

Observație despre ultimele alegeri

protest-cluj

Am să vă spun ce cred: deși n-am văzut până acum nicio analiză serioasă, profundă și obiectivă pe rezultatul alegerilor din România, am intuiția (iar intuiția mea este îndelung exersată de meserie) că a fost vorba de o revoluție în mentalitatea poporului român, o revoluție a valorilor lui, a comportamentului. Citește mai departe!

Un psiholog clujean ne învață „cum să murim bine și frumos”!

Psihologul clujean Daniel David şi-a lansat joi, 30 octombrie, un volum mai puţin obişnuit pentru acest autor. Este vorba de volumul intitulat “Dezvoltare personală şi socială” în care a adunat, intervenţiile sale din presă, eseuri şi opinii de pe blog, dar şi intervenţii puctuale pe evenimente sau fenomene sociale care s-au întâmplat în ultimii ani. Deşi este un autor academic, fiind profesor la Facultatea de Psihologie, Daniel David surprinde prin discursul viu, practic, adaptat nevoilor publicului. Invitaţii autorului au fost prof. Ann Vernon şi activistul social Mihai Goţiu.

Demersul său se înscrie într-un fenomen al contemporanităţii noastre. Citește mai departe!