Categorie: Analiză

Raporturile feudale în universități. Tema lansată de Gazetino a ajuns subiect de dezbatere în media

Dezvăluirea privind veniturile profesorilor universitari a produs mare iritare în mediul academic și nu numai. Ca urmare, se încearcă disimularea raporturilor feudale din universități în spatele unei minciuni. Și anume că diferența de venituri ar fi justificată de competența științifică.

Iată de ce nu este așa.

Din tabelul de mai jos, vedeți care este raportul civilizat dintre veniturile unui șef și ale executantului într-un proiect de formare profesională de tip european. Ba mai mult, vedeți că sumele invocate ca fiind provenite din proiecte de cercetare, nu pot fi atît de mari încît să justifice cîștigurile colosale ale seniorilor din universități, așa cum au fost ele dezvăluite.

Citește în continuare „Raporturile feudale în universități. Tema lansată de Gazetino a ajuns subiect de dezbatere în media” →

Savantule, ce ni se întîmplă? Despre premii, gale și relația presă-om de știință

Îi dau perfectă dreptate lui Mihai Tatulici atunci cînd spune că presa are o mare vină în a fi ignorat valorile României. Dincolo de faptul că ele sînt rare, au fost și umbrite de umplutura mîloasă care s-a deversat peste noi.

Dar dacă pornim de la observația că oamenii de știință, experții în general, sînt absenți din spațiul public românesc, e bine să ne întrebăm și de ce?

Lumea se judecă adesea impresionist, iar expertul i-a întors spatele, într-un fel de Citește în continuare „Savantule, ce ni se întîmplă? Despre premii, gale și relația presă-om de știință” →

Un șef la UBB cîștigă de 30 de ori mai mult ca un asistent. Raporturi feudale într-o instituție care pregătește elite

Am făcut cereri în baza Legii 544, dar n-am primit niciodată răspunsuri pe cale oficială privind salariile de la Universitatea Babeș-Bolyai. Conducerea Universității a refuzat cu obstinație să-mi răspundă ani de zile. Pur și simplu a ignorat cererea presei. Primim în schimb comunicate de la biroul de presă al instituției în care rectorul Marga își dă cu părerea asupra chestiunilor politice. Dar niciodată, cu un răspuns la o întrebare simplă privind salariile universitarilor, deși este vorba de o instituție publică, susținută cu bani de la bugetul statului. Și prin urmare, informația este obligatoriu publică.

Dar iată că recent a apărut o copie a declarațiilor de venit ale unor profesori de la UBB. Cîtă vreme ea nu este contestată public (și nu este) nu putem decît să o luăm ca fiind autentică.

Citește în continuare „Un șef la UBB cîștigă de 30 de ori mai mult ca un asistent. Raporturi feudale într-o instituție care pregătește elite” →

Blestemul, ca viața! De la soldații lui Napoleon la WikiLeaks

Se uită în ochii tăi și taie cu gîndul, aerul care vă desparte. Omul blestemă așa cum ar arunca săgeți, cum ar azvîrli cu halebarda sau ar apăsa lug pe trăgaciul mitralierei. Apoi răsuflă ușurat, a făcut-o.

„Să nu mai apuci să vezi cînd s-o coace porumbul ăsta!” Îl blestemă țăranul pe activistul comunist care-i confiscă pămîntul. E forma lui de revoltă neputincioasă, arma secretă care taie carnea dușmăniei fără să-l umple de sînge pe mîini. Îl răcorește.

Blestemul îl descarcă pe om de furie ca prăjina pusă paratrăsnet printre furtuni. Între cer și pămînt, furia lui biciuie aerul și cade ca un scurtcircuit apoi, se scurge tăcută în țărînă.

Citește în continuare „Blestemul, ca viața! De la soldații lui Napoleon la WikiLeaks” →

Cum devalizează clientela politică banul public. Studiu de caz: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj

Ioan Piso, directorul general al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca, a dat publicității astăzi o scrisoare în care prezintă o afacere care urma să coste statul român, în plină criză economică și socială, nu mai puțin de 11 milioane de euro. Este vorba despre inițiativa fostei conduceri a MNIT, care urmărea amenajarea „unui spațiu expozițional modern, cu camere specifice fiecărei epoci”.

Dar să vedem ce spune actualul director al instituției, informații pe care le vom completa cu declarații făcute pentru Gazetino de surse informate despre afacere.

● În 14 iulie 2009, șefa secției de relații cu publicul a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj a întocmit un referat de o pagină despre nevoia unui proiect de amenajare a unor expoziții cu exponatele muzeului. Referatul se încheia cu precizarea că ar fi nevoie de 11 milioane de euro. Suma nu se fundamentează pe nimic: nici deviz, nici identificarea unor lucrări similare.

Citește în continuare „Cum devalizează clientela politică banul public. Studiu de caz: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj” →

Președintele, singur și în derivă?

La un an de cînd a cîștigat al doilea mandat, vedem cum Traian Băsescu devine tot mai bizar. Se comportă ciudat, este tot mai încrîncenat, iar discursul său tot mai nearticulat. Am putea pune acest tip de comportament pe seama crizei economice care-i ține în corzi pe mai toți liderii politici ai lumii, dar e mai mult decît atît.

Urmărind luările lui de poziție și mesajele din Parlament, dar și atitudinea în public, la întîlnirile cu oamenii, nu putem decît să intuim că în spatele său e ceva putred. „Ceva e putred la Cotroceni”!

Ce se vede? O sărăcie de idei alarmantă, pe care am putea-o interpreta drept concentrare pe o unică problemă. E criză, avem de făcut un plan de austeritate, ne concentrăm exclusiv pe el pînă cînd scoatem țara din impas. Grosso modo, cam așa am putea rezuma situația.

Citește în continuare „Președintele, singur și în derivă?” →

Alianța DA s-a refăcut pe marginea drumului. Pacea de la Florești, cumpărată cu 2 milioane de euro

Asfaltarea în Florești se face printr-o alianță surpriză între PDL și PNL. Primarul și viceprimarul s-au înțeles, la capătul a doi ani de dispute, cum să împartă beneficiile lucrărilor de asfaltare, care ajung la valoarea de 2 milioane de euro. TCM Baia Mare, firma de casă a PDL, și Cridov, firmă apropiată PNL, s-au înțeles să împartă lucrările. Dar cât ne va costa, pe noi, pacea lor?

Citește în continuare „Alianța DA s-a refăcut pe marginea drumului. Pacea de la Florești, cumpărată cu 2 milioane de euro” →