Traian Băsescu a abordat recent un subiect ocolit pînă acum şi de Cotroceni, şi de PDL: Cine ar putea fi următorul preşedinte al României?
Presa a preluat tema şi a făcut sondaje: Pleşu, Baconschi, Liiceanu?
Categorie: Analiză
România virgină. Nedescoperită nici de români
Ce ştim noi despre ţara noastră? Nici istoria nici geografia n-am putea spune că sînt cunoscute de publicul larg, cu atît mai puţin asimilate, îndrăgite. Ca să vinzi bine o ţară trebuie mai întîi să crezi tu însuţi în ea. Manualele şcolare, departe de a fi atractive, nu fac educaţie ci o sumară informare. De aceea, între ce învaţă mulţi tineri români în şcoli şi viaţa reală se naşte adesea o prăpastie pentru toată viaţa, informaţiile rămînînd străine conştiinţei lor. Ruptura din mintea şi sufletul nostru, făcută de comunism e limpede că a lăsat urme.
Regele Mihai, Rusia. Nu o gafă, ci o posibilă strategie
Am putut observa că documentele Wikileaks au relevat,în legătură cu toate ţările despre care s-au produs scurgerile(cel mai probabil controlate) chestiuni importante. În unele ţări s-a ajuns la revoluţii, răsturnări de regimuri , schimbări radicale. Wikileaks a făcut într-un fel, ce America nu mai era dispusă să facă, la vedere. A curăţat cu mîini virtuale mizeria, fără ca SUA să mai fie identificată drept autor, fără vreo responsabilitate directă.
Citește în continuare „Regele Mihai, Rusia. Nu o gafă, ci o posibilă strategie”
La ce folosește păstrarea „hărții etnice”? Economia de bantustan
Discuțiile publice privind modificarea structurii administrativ-teritoriale au atins un stadiu paroxistic. Victor Ponta declara recent că, dacă reorganizarea va avea loc, atunci, după ce va veni la putere, va reface actualele județe. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, este citat de cotidianul Washington Post cu declarația potrivit căreia maghiarii vor ieși în strada pentru a se opune acestei reforme. Săptămâna trecută, vicepremierul ungar Zsolt Semjen afirma că proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o „schimbare intenționată și inacceptabilă a hărții etnice”.
Ultima luare de poziție, venită din partea unui reprezentant al statului maghiar, a dus povestea în pragul unui incident diplomatic. Premierul Emil Boc a reacționat spunând că aceasta chestiune ține de statul român, în timp ce ministrul de externe a calificat declarația ca provocatoare și l-a convocat pe ambasadorul ungar la o discutie lămuritoare. Ce ascunde însă această „hartă etnică” pe care vrea să o protejeze puterea de la Budapesta, ce interese economice și politice se află în spatele ei și de ce se opune UDMR cu disperare unei astfel de perspective?
Citește în continuare „La ce folosește păstrarea „hărții etnice”? Economia de bantustan”
Singurătatea unei generații. Pentru toți cei care nu au somn
Vă mai amintiți de ei? Au fost cei mai mulți, au fost cei mai mulți și mai nedoriți copii ai României. Deși nu toți s-au născut prin decret, sute de mii de familii, la sfîrșitul anilor 60, au strîns din dinți și au mai primit un copil nedorit în viața lor. Este cruda realitate despre care nici noi, nici voi nu vrem să vorbim. Pentru că nici părinții, nici copiii nu se fac vinovați de aberația totalitarismului.
Așa că viața a mers mai departe și Citește în continuare „Singurătatea unei generații. Pentru toți cei care nu au somn”
Cîți copii pot încăpea în Jiu? Un test pentru psihologii școlari
Mi-am petrecut copilăria în preajma Jiului. Nu mi-a plăcut deloc, dar îl priveam adesea. Jiul era un rîu ciudat. Negru și murdar ca iadul, nu-ți venea să te arunci în el. Apele lui mîloase îți provocau greață. Acum e alb ca sticla, a înghițit minele de pe Vale și după ce le-a digerat cu totul, dă să înghită copiii cuminți. Unu, doi, trei, patru.
Cronica ultimelor știri de acasă sună alarmant.
„Patru tineri s-au aruncat în ultimele săptămâni în apele Jiului, iar doi dintre ei au fost găsiţi prea târziu. Ieri, poliţiştii au împiedicat un băiat de 14 ani să se arunce în râu cu un rucsac plin de pietre în spate. Elevul, care este în clasa a VIII-a, a lăsat un bilet în bancă prin care şi-a anunţat colegii că vrea să se sinucidă pentru că a rămas corigent la geografie.
Aplicarea legilor care ne schimbă mintea. Sau ne lasă așa cum sîntem
Vrem să schimbăm lumea în care trăim sau nu? Cam aceasta ar fi întrebarea, hamletiană să zicem, la care românii ar trebui să aibă deja răspunsul. Pentru că, dacă vrem să o schimbăm, atunci avem de făcut cîteva lucruri simple. Identificăm domeniile esențiale pe care se poate clădi o societate mai sănătoasă și apoi facem legi care să schimbe lucrurile din temelie. Să le schimbe în funcție de ce ne propunem să obținem. Vrem o țară guvernată corect, întărim justiția, vrem o țară competitivă pe piața muncii și deschisă la minte, reformăm educația. Nu vrem, nu facem. Cam așa se reduce, simplu și la obiect, situația.
Gazetino 