Categorie: Analiză

Orbii lui Lăzăroiu şi caracatiţa pe care se pregăteşte să o străpungă la o conferinţă de presă

Declaraţiile ministrului
Sebastian Lăzăroiu

– Ministerul pe care il conduc are ca scop reducerea cheltuielilor cu asistenta sociala – va spun, e un dezmat. Daca nu punem capat, si avem ca scop reducerea cu un punct procentual a cheltuielilor, n-avem nicio sansa. Vor continua controalele, Romania e o tara prea saraca sa inventeze saraci. Asta fac primarii, inventeaza saraci ca sa fie votati.

– N-avem forta de munca calificata, pentru ca ii tinem acasa si le dam bani pe care nu-i merita. Sunt sase milioane acasa, dar s-ar putea sa fie chiar mai multi. Din acesti sase milioane, cred ca putem sa dam linistiti la o parte 30% care iau bani fara sa-i merite, incurajati de autoritati, in special de cele locale.

– E foarte important, in toata aceasta perioada, sa-i vedem pe cei care sunt cei mai vulnerabili (…) Cu ce sa-i mai ajuti pe niste saraci, cand noi dam bani unor inchipuiti handicapati din Hunedoara? Nu va dura mult, e nevoie doar de vointa politica. In toamna asta se va intampla. Sunt partide care beneficiaza de aceste fraude din sistem.

(Declaraţii preluate de pe Ziare.com)

Intr-un sat din Moldova s-au descoperit 300 de orbi. Toti primesc pensie de handicap. Unul dintre ei, coborand din tractor, a spus ca nu vede prea bine, dar s-a obisnuit si iata, se descurca. Intr-un alt sat, din Transilvania, sunt 200 de psihopati. Unul mai bolnav decat altul. Cum e posibil asa ceva?

Evident, problema vine din sistem, nu de la beneficiari. Nu ne putem inchipui ca nea Gheorghe s-a gandit intr-o noapte cum sa faca rost de bani si gata, a gasit solutia: se da orb si primeste pensie. Fireste ca nu asa s-au intamplat lucrurile.

Coruptia s-a nascut in sistemul de sanatate. Acolo, un medic, oculist sau psihiatru sau altceva a oferit un diagnostic exagerat unui nea Gheorghe pentru care a luat spaga. Nea Gheorghe, devenit orb, a fost indrumat spre comisia de handicap, unde i s-a spus si cat este taxa, iar apoi, nea Gheorghe avea, fireste, sa spuna prin sat, sa se duca vestea.

Au urmat nea Vasile cu nevasta si, mai apoi, tot satul. Orbirea s-a produs prin molipsire, iar pensionatul a devenit o sursa de spaga in fiecare an la revizuire. Pentru ca pensiile de handicap sunt revizuibile anual. Asadar, o fabrica de bani pentru medici si comisii, pentru functionarii unor inspectorate si un intreg lant de putreziciune. Cei din satul cu deprimati aveau acolo un spital de boli psihice si, iata, asa s-a putut intinde molima schizofreniei pana la limita oricarei inchipuiri.

Cu alte cuvinte, asistatii sociali sunt obiectul muncii si al profitului unui intreg sistem institutional apartinand statului roman, el nu a picat din cer si nici nu a aparut ca o excrescenta pe dinafara sistemului, adaugat cumva de inchipuirea bolnava si hulpava a unui amarat din Saracestii din Deal. Este un sistem corupt de colectare sistematica de bani prin intermediul unor nenorociti care s-au bucurat si ei, in nimicnicia lor, ca primesc un ban, chiar daca, din ei, trebuia sa dea tainul regulat inapoi.

Citeşte mai departe!

Premierii „pe surse”. De ce şi cum ar fi posibil

România nu are o tradiţie în materie de pus premieri. Ei apar pe valul partidului favorit, sînt numiţi de preşedinte în funcţie de ce vecini a avut pe scara blocului sau de ce potenţial de sacrificiu are personajul aruncat în joc. Nu a existat un portret robot de premier, cum nu a existat un portret ideal de preşedinte. Să fie intelectual, să fie educat, să se priceapă la diplomaţie sau la economie.

Nu. Noi am avut premierii preferaţi din grupul cel mai apropiat preşedintelui; de la Ion Iliescu încoace, lucrurile cam aşa au stat. Excepţie făcînd Stolojan şi Tăriceanu. Unul a ajuns acolo din necesitatatea momentului, iar celălalt din algoritmul unei alianţe. Dar nu pentru că ar fi întrunit nişte caracteristici demne de o astfel de funcţie.

Mai mult

Cum se conturează proiectul puterii din 2012

Pare ciudat, dar PDL nu mai mişcă în tranşee. Vedem că nu are proiecte pe care să le susţină, nu se implică în lupta politică, nu susţine politica guvernului, nu lansează idei şi nu-i mai dă replica opoziţiei. Este incredibil cât de cuminte s-a aşezat în tranşee. Pare resemnat cu ideea de a intra din 2012 în opoziţie, că a înţeles jocul democratic şi acceptă, plin de înţelepciune, să treacă pe tuşă.

În fond, de ce ar fi atât de rău în opoziţie? Grupul de forţă al democrat-liberalilor a avut grijă să iasă bine din afacerea numită guvernare de criză. Business-urile lor au mers bine, destul de bine ca printr-o înţelegere tacită să se retragă de la putere, mulţumiţi şi în relaţii amiabile cu cei de la PSD sau PNL.

Citeşte mai departe!

De ce suntem mai tăcuţi în faţa crizei decât alte popoare?

Grecii au ieşit în strada, la fel şi francezii, şi englezii. Românii au rămas tăcuţi în fata legilor austerităţii. De ce?

Poate pentru că ne simţim cu musca pe căciulă. Pentru că ştiam, aveam conştiinţa decontului, simţeam că ne va ajunge din urmă păcatul de a ne fi înşelat singuri. De a ne fi furat atâţia ani, singuri, căciula.

Examenul de bacalaureat, cel de la titularizare, examenele pe care le da zilnic justiţia şi la care pierde flagrant puncte de încredere, examenele pe care le-a dat presa şi le-a picat, asfaltangii, geamgii, agricultorii, cercetătorii, toţi au ajuns la un moment dat să dea dovada nepriceperii şi neputinţei lor.

Citeşte mai departe!

România, provincie, criză: baronii rezistă!

Baroniada a avut o zi de naștere, era pe vremea lui Ion Iliescu și chiar domnia sa a botezat-o. Vă mai amintiți, ce vremuri! PSD înflorea la orașe și sate, baronii locali cucereau teritoriile, le demarcau frumos cu pixul lui Mischie și construiau pe banii statului de rupeau locul! La Bacău s-a ridicat voievodatul lui Sechelariu, la Vrancea al lui Oprișan, la Gorj al lui Mischie, la Teleorman al lui Dragnea. Lumea evolua repede și sigur spre evul mediu, iar domnul Iliescu s-a supărat că nu-l mai asculta nimeni cînd venea vorba de bani și averi și le-a zis-o: v-ați ciocoit!

Eh, ei nu s-au supărat, așa era bătrînul, cusurgiu, vroia să fie șef, dar baronii locali au continuat să trăiască bine, mulți ani de atunci încoace, pînă la adănci bătrînețe.

Citește mai departe!

Problema banilor europeni – chiar banii

Am urmărit dezbaterile legate e fondurile europene. România a accesat 3% şi se caută vinovaţii. Miniştrii, agenţiile, primarii, birocraţia.

În fond, dacă cercetezi serios problema, afli că aproape nimic din toate astea nu contează în mod decisiv.

Fondurile europene sînt sau nu accesate în funcţie de existenţa banilor în România, acesta este motivul principal, decisiv în relaţia noastră cu fondurile europene. Acesta este purul adevăr, incomod pentru ţară, pe care premierul îl evită, iar discuţiile colaterale sînt menite doar să devieze de la subiect.

Citeşte mai departe!

PDL a părăsit puntea. Prea devreme!

Partidul lui Traian Băsescu pare a nu mai avea nimic din vîna politică a liderului lui, nu se mai culege de pe jos şi nu se mai uită la busolă. Ca şobolanii, au mirosit catastrofa şi au părăsit corabia. Într-un fel, e şi asta o „busolă!”. Nu fug pentru că sînt realişti, să fim serioşi, sînt doar oportunişti!

Cîtă vreme au putut face afaceri, cei din jurul lui Blaga s-au simţit bine la putere, cînd au fost îndepărtaţi de la butoane, n-au mai schiţat nici un sunet politic.

Citeşte mai departe!