Autor: Ruxandra Hurezean

Profesor dat afară din universitate pentru plagiat. Bravo UBB!

Hotărârea Comisiei de Etică a UBB cu privire la sesizarea doamnei Gîdiu

Comisia de Etică a analizat sesizarea depusă de doamna prof. dr. Valeria Gîdiu, în data de 22 aprilie 2013. În urma analizei probelor de la dosar şi în urma audierilor efectuate în cadrul Comisiei de Etică a UBB suntem în măsură să vă informăm următoarele:
1. Existenţa plagiatului din partea autorilor lucrării incriminate, ceea ce constituie o abatere gravă de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică (art. 310, lit. a), Legea nr. 1/2011).
2. Comisia de Etică a UBB, în conformitate cu art. 22 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei de Etică a UBB, a luat decizia desfacerii disciplinare a contractului de muncă, domnului prof. univ. dr. Gheorghe Popescu.

Centrul de Comunicare şi PR

Componența Comisiei de Etică a UBB este, potrivit site-ului universității, următoarea:

1. Conf. dr. Marcela Sălăgean (președinte), Istorie și Filosofie/ Studii Internaționale și Istorie Contemporană
2. Conf. dr. Mircea Bob (vicepreședinte), Drept/ Drept Privat
3. Conf. dr. Sorin Marțian, Teologie Greco-Catolică/ Teologie Greco-Catolică Cluj
4. Prof. dr. Constantin Măruțoiu, Teologie Ortodoxă/ Teologie Ortodoxă
5. Conf. dr. Codruța Luminița Osoian, Științe Economice și Gestiunea Afacerilor/ Management
6. Lect. dr. Călin Săplăcan, Teologie Greco-Catolică/ Teologie Greco-Catolică Cluj
7. Conf. dr. Imre Ungvari-Zrinyi, Istorie și Filosofie/ Filosofie în Limba Maghiară
8. Prof. dr. Nicolae Dragoș, Biologie și Geologie
9. CS I Maria-Virginia Coman, Institutul de Cercetare „Raluca Ripan”
10. Stud. Dan Avram, Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
11. Stud. Marius Uzoni, Litere

Jos pălăria în fața lor! Așa se însănătoșește corpul profesoral și societatea pînă la urmă!

Daniel Funeriu la Cluj: „Selectăm oameni și soluții care pot schimba România”

Daniel-Funeriu

Aflat la Cluj Napoca pentru a lansa Fundaţia Mişcarea Populară, fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu a explicat pentru Transilvania Reporter cum vor proceda fondatorii în organizarea acestei mişcări, ce vor să facă, pe ce se bazează şi de ce anume „s-au saturat”.

Naşterea unei noi mişcări politice în 2013, după ce România a explorat păgubos democraţia, a suferit o degradare morală şi politică extraordinară este o încercare îndrăzneaţă. L-am întrebat pe Funeriu, aşa cum o făcea Marin Preda, pe ce se bazează, cum îşi vor selecta oamenii şi ce crede despre modificările aduse Legii Educaţiei de când a apărut în ce raporturi mai este el şi Mişcarea Populară cu Legea Educaţiei.

Citește interviul!

Toți oamenii președintelui sunt optimiști

miscarea-populara

Sâmbătă, pe la prânz, într-o zi cu soare, „toți oamenii președintelui” au venit la Cluj să vadă cât spirit civic mai e pe aici. Fondatorii Mișcării Populare au lansat la o zi după ce președintele PDL, Vasile Blaga, trecuse și el pe la Emil Boc, filiala Cluj a fundației inițiate de președintele Traian Băsescu.

Emil Boc nu a participat la întrunire, dar, mai târziu, a luat masa cu ei la un restaurant din Cluj pe modelul lui Traian Băsescu la București. Consilierii prezidențiali de altfel, l-au curtat intens prin discursuri.

Marian Preda, decanul facultății de sociologie de la București, Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidențial, Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, Cristian Diaconescu și el consilier prezidențial au vorbit la Cluj despre inițiativa lor cum vor să facă opoziție față de toată politica românescă, inclusiv partidului lor, dacă va fi cazul. Publicul lor, cei mai mulți tineri studenți, universitari și oameni de afaceri a umplut Sala Europa de la Casa de Cultură a Studenților.

Citește în continuare „Toți oamenii președintelui sunt optimiști” →

Scurtă vizită la cimitir și o revelație

Era dimineață devreme, ascultam mierla în cimitir și mă uitam pe cruci, auzeam vorbele șoptite din spate: uite-l pe Haralambie Măgăreață și pe al lui Flesher, i-au adus aici, să fie aproape de ai lor.

Morții, adunați cu grijă acolo, sub brazi, de prin lumea largă. Mulți, toți. De cîtă dragoste este nevoie pentru asta! Doar ea ține omenirea așa cum e. Doar dragostea o face posibilă.

Legați unii de alții, o ținem la suprafață, să nu se scufunde în haos.

Dragostea este singura ordine a omenirii.

Să vă găsesc cu bine

DSCF0312

Dragii mei, eu plec o vreme. Nu multă. Considerați că m-a furat vara mai repede!

Azi m-am gândit la voi. Sunteți prietenii mei pentru că-mi stați alături, îmi dați din timpul vostru, împărtășim fără să vorbim, gânduri, sentimente, zile.

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc să fiți fericiți.

Poze vechi

Ei sunt ai mei. Cei vechi.

Prima este Matilda Hurezeanu, străbunica mea. O femeie sobră, umblată prin străinătate, bogată și mama zice: rea.

Cea mai tare poză pe care am văzut-o vreodată: bunica Valerica și bunicul Titi și lângă ei, Burnaz – cu ochii scoși! Le furase ceva!

Apoi sunt ei toți, frații mamei cu bunica și cu cine o mai fi că nu mai putem desluși de sub cerneală.

Stau adunați lângă gard, un mănunchi de suflete pe care le iubesc. Dintre ei, doar mama, Mina, și sora ei Olga mai sunt lângă noi.

Apoi, cred că e bunica Valerica cu care mama seamănă mult și eu cu ele. Așa-i? Vă rooog, vreau să semăn cu bunica Valerica! Are un zîmbet atât de frumos! Este în pământ de când avea 36 de ani. Vreau să semăn cu ea. măcar pe aproape…

Și ultimul, mutilat de fotoshop-ul rural, ca să dea bine pe cruce, bunicul meu dispărut la Cotul Donului, știți voi…

De fiecare dată când se auzea că au mai apărut prizonieri din Siberia, mama se agita și suna pe toată lumea… ani la rând țin minte cum se zbătea să afle cine a mai fost găsit și dacă…

Vă dați seama că nu.

Războiul semințelor. Știați cât de grav este?

seminte1

Fac bani din legume de peste 500 de ani şi nu cedează agriculturii standardizate

„Seminte traditionale” sau „seminţe locale” sau „populatii locale” – sunt seminţele vechi moştenite din bătrâni, care nu au fost cumpărate la plic, de la magazinele de pe piaţă în ultimii cel putin 30 de ani. În România există în prezent un fel de asalt al agriculturii industriale, al seminţelor modificate genetic, al alimentaţiei toxice. Unii agricultori s-au înrolat deja în armata viitorului, dar alţii se opun ei. Aşa se face că, în timp ce pe mapamond se accelerează procesul de standardizare a agriculturii, în România, cea-rămasă-în-urmă, încep să se trezească la conştiinţă firavii opozanţi ai tăvălugului corporatist. O fundaţie condusă de câţiva tineri, câteva ferme şi din loc în loc, vechi familii de ţărani grădinari se opun presiunii internaţionale şi fac lucrurile aşa cum le făceau ei de sute de ani fără să cumpere nici măcar o sămânţă la plic. Ei au curaj şi duc un război tăcut cu “internaţionalele”, înfruntând piedicile pieţei, sărăcia, criza.

Cum a învins o familie de grădinari hoştezeni din Cluj marea conspiraţie mondială?