Cum a ajuns povestea podului de la Coșbuc în America

pod-cosbuc

Construit în 1778, refăcut în 1937 și uitat în 2012. Cam așa se rezumă povestea ultimului pod acoperit din Europa de Est, monument istoric de categoria A, pod de trecere cu căruțele, mașinile și picioarele peste Sălăuța în satul poetului George Coșbuc din Bistrița-Năsăud.

L-au construit inginerii tirolezi când erau cantonați cu trupele la granița Năsăudului. Pentru podurile acestea acoperite au negociat cu sașii lemnul de stejar din pădurile Transilvaniei și în câteva luni ridicau un pod. Au fost 14 de toate.

În 1909 apele au distrus parțial acest pod, carea a fost refăcut în 1937. Inginerul Cătălin Petcu expert în poduri acoperite spune acum privind fotografiile tehnice ale podului că avem de-a face cu tehnica și stilul podurilor din secolul XVIII.

Podurile erau acoperite ca să reziste mai mult, dar și ca să-i ajute pe caii care trebuiau să traverseze cu căruțele peste ape și este știut faptul că au simptome de vertij dacă văd apa, iar pereții podurilor rezolvau acest impediment. Cu timpul podurile acoperite au devenit și loc de întîlnire pentru tinerii îndrăgostiți, acolo se puteau ascunde de privirile bătrânelor clevetitoare.

Tocmai de aceea, Podului din Coșbuc i se spunea Podul iubirii, dar astăzi a ajuns un loc pentru lipit afișele electorale și bun de scrijelit înjurături. Lemnăria podului de la Coșbuc este putredă și ruptă, lipsesc bârne, iar podul ar trebui refăcut. Dar pentru că este obiect de patrimoniu se impun reguli stricte, ar trebui un proiect special, făcut de experți și avizat de Ministerul Culturii. Dar ar trebui și bani, mulți bani. Primarul comunei Coșbuc, Nicolae Anghel spunea că ar fi nevoie de 1,4 milioane de lei pentru proiect și lucrări.

Articolul din Transilvania Reporter în care atrăgeam atenția asupra problemelor și relatam povestea acestui pod a fost publicat și de „Ghidul mondial al podurilor acoperite” (World Guide to Covered Bridges), editat de o societate înființată în 1950 în America, cu scopul salvării și conservării podurilor acoperite din lumea întreagă.

În urma articolului publicat de Transilvania Reporter, inginerul Cătălin Petcu din Canada care se ocupă acolo de renovarea unor poduri acoperite s-a oferit să realizeze gratuit, împreună cu experți din România avizați de Ministerul Culturii, proiectul de renovare a podului. Iar acum lucrează la acest proiect.

Dovada că podul datează din secolul XVIII

Inginerul Cătălin Petcu, specializat în refacerea podurilor acoperite, a făcut o observație care confirmă autenticitatea și implicit valoarea podului: tipul de structură („queen post”) pe care l-a identificat în fotografii este tipic pentru secolul XVIII.Chiar dacă a mai fost refăcut, podul este valoros prin felul în care s-a păstrat în elementele sale esențiale de construcție veche.

quotes66Dacă reușim să conservăm podul ar fi minunat,el este ca orice piesă istorică, datat după caracteristicile tehnice de construcție proprii unei perioade, cred că e vorba de secolul 18. Dar foarte important este faptul că l-au prins în acel ghid ca să știe comunitatea internațională de el, este sub ocrotirea acelor oameni care-i cunosc valoarea.

Tudor Sălăgean, istoric, directorul Muzeului Etnografic din Cluj

Despre World Guide to Covered Bridges

Publicația internațională a podurilor acoperite a preluat povestea podului de la Coșbuc, citând și titlul în limba română a articolului, pentru ca specialiștii, comunitatea inginerilor și istoricilor care se ocupă de podurile acoperite din lumea întreagă să afle că au un capăt de pod și în România. Rămăsese uitat printre munți, dar este la fel de valoros ca și podurile din America sau Canada sau alte părți ale Pământului. Este parte a unei istorii care ne-a inclus și pe noi.

World Guide to Covered Bridges, publicația în care apare articolul despre podul acoperit de la Coșbuc este o revistă trimestrială editată de Societatea Națională pentru Conservarea Podurilor Acoperite (National Society for the Preservation of Covered Bridges). Aceasta organizație non-profit, înființată în 1950 în Statele Unite ale Americii are scopul de a salva și a conserva structurile de acest tip, înca existente, de pe teritoriul american. Iar publicația prezintă noutățile și toate preocupările din domeniul podurilor acoperite, ele fiind considerate o parte importantă a patrimoniului mondial.

În 1989, Societatea a editat un ghid mondial al podurilor unde apare și singurul pod din România de acest fel, cel din comuna Coșbuc. În urma articolului din Transilvania Reporter, Bill Caswell, cel care se ocupa de acest ghid, a publicat datele legate de podului din Coșbuc și a adăugat podul din Ilva Mare.

Vezi şi

» Casă ai, inimă n-ai! Ultimul pod acoperit din Europa stă să se prăbușească sub ochii autorităților

» Vă mai amintiți de Podul Iubirii de la Coșbuc?

» Omul care face podul

Un gând despre “Cum a ajuns povestea podului de la Coșbuc în America

Lasă un comentariu