Bun, Boc și-a dat demisia. Multora nu le plăcea de el, din diverse motive. Unele întemeiate, altele nu. Dacă își dădea demisia acum un an, și-ar fi păstrat și mai multă încredere și mai multă forță. A decis cam prea tîrziu să se retragă. Dar Emil Boc are timp să recupereze, dacă-l mai interesează politica, e tînăr.
Dar să luăm cazul Mihai Răzvan Ungureanu.
Ce ne place la el?
Că e deștept, pregătit, discret, bun profesionist, disciplinat în felul în care muncește, are talent diplomatic.
Ce nu ne place?
Că l-a numit Băsescu, că e de la serviciile secrete, că are afinități austriece, că soția sa a ascultat cu stetoscopul tot OMV-ul ca să ia 150 de mii de euro de la ei, că a progresat punînd piciorul în politică, că a fost mîndru utecist, că e emotiv? (pe asta aș trece-o la calități!).
Ce poate face?
Multe, dacă știe ce vrea. Tot ce trebuie dacă e susținut.
Ce riscuri sînt?
Să nu-l voteze parlamentul și să ne aflăm în plină comedie. Să se fi înhămat la ceva imposibil. Să accepte un guvern slab. Să facă greșeli majore dacă are o agendă paralelă.
