Universitatea Babeș Bolyai ne-a trimis precizări legate de ultimele dispute publice create în jurul propunerii unui an sabatic pentru profesorii pensionabili. Redăm mai jos textul integral, în speranța că dvs veți distinge precizările promise.

Gâlceava eşecurilor
– precizări –

Ca în orice instituţie din lume, şi în Universitatea Babeş-Bolyai sunt – alături de mulţimea covârşitoare a profesioniştilor veritabili şi a intelectualilor responsabili – persoane care au căzut la concursuri pentru posturi, care au intrat pe uşa din dos a instituţiei în vremuri tulburi, care au fraudat, care nu au obţinut funcţiile pe care le doresc, care nu au scrierile şi cultura necesară. De fiecare dată, la fiecare patru ani, când sunt alegeri academice, astfel de persoane se mobilizează şi umplu site-urile, e-mail-urile şi celelalte medii de comunicare cu falsuri şi minciuni, ce se risipesc la prima confruntare cu realitatea. Se reiau refrenuri vechi – „nu este dezbatere”, „actualul rectorat favorizează apropiaţii” etc. Astfel de falsuri, minciuni, refrenuri nu merită comentate din motivul simplu că se demit singure. Precizăm, totuşi.

În primul rând, încurajăm orice dezbatere, iar toate documentele interne şi internaţionale o confirmă. Toate deciziile şi dezbaterile, absolut toate, au fost publicate în volume şi pot fi verificate de oricine. Orice opinie critică a fost respectată şi considerată cu grijă. Nu există la Universitatea Babeș-Bolyai nicio abatere de la regulile acceptate internaţional de gestiune a unei instituţii publice.

În al doilea rând, dacă li se cere opinia, cei din Rectorat încurajează oamenii de bună calitate profesională, capabili să gestioneze o instituţie de complexitatea Universităţii Babeș-Bolyai şi devotaţi acesteia, să concureze pentru funcţii. În cazul fiecărui candidat, esenţial este potenţialul său. Dacă cineva nu are calităţi şi nu îşi întrevede şansele, acest fapt nu este vina Rectoratului.

Alături de refrenuri vechi, acele persoane amintite mai sus atacă teme noi. Nu ne propunem să infirmăm falsurile grosolane şi abundente pe care le susţin. Le lăsăm să se infirme singure. Trei precizări suntem datori să facem în acest moment.

Prima precizare este aceea că, în dezbaterea asupra anului sabatic, toate cele douăzeci şi una (21) de facultăţi au aprobat, în Consiliul de Administraţie, aplicarea procedurii prevăzute de lege. În şedinţa Senatului Universităţii Babeş-Bolyai, după dezbateri, propunerile facultăţilor au fost aprobate cu 103 (o sută trei) voturi pentru, un vot contra şi două abţineri. Se înţelege că fiecare a votat conform cunoştinţei şi conştiinţei proprii.

A doua precizare se referă, într-adevăr, la recrudescenţa acţiunilor de eliminare de profesori de vârf prin agresiunea neisprăviţilor. O spunem foarte răspicat: aşa cum în anii treizeci rectorul Ştefănescu-Goangă era atacat de smintiţi, cum în 1940 Emil Racoviţă era umilit de tot felul de parveniţi, cum la începutul anilor ’50 Lucian Blaga, Kurt Horedt şi alţii erau somaţi, de către diletanţi agresivi, să părăsească universitatea – ca să ne referim doar la câteva exemple clujene – în zilele noastre, o mână de inşi fără acoperire profesională şi civică şi cu eşecuri cunoscute la activ se străduieşte să elimine, sub pavăza unei legi eronate, vârfurile profesionale ale acestei universităţi. A fost şi este datoria noastră profesională şi patriotică, ca Rectorat, să reacţionăm şi să spunem lucrurilor pe nume.

A treia precizare se referă la sorgintea legislaţiei în cauză şi a comportamentelor acelor persoane. Cine este interesat poate citi cu profit scrierile istoricilor autohtoni (cel mai recent Lucian Boia, Capcanele istoriei, 2011) despre istoria universitară din România şi monografiile internaţionale despre Italia anilor ’20-’30, pentru a avea o imagine completă a repetării istoriei. În dauna generaţiilor de astăzi. Din păcate, ideologiile şi acţiunile de tristă amintire ale istoriei se repetă, chiar dacă la noi se vorbeşte mult înainte de a citi.

Colegiul Senatului