… Sau, sper că nu ultimul, ci cel mai recent.
Julian Assange ne scrie și după gratii. Editorialul fondatorului WikiLeaks a fost publicat astăzi pe site-ul organizației. Pentru cei curioși, reproduc o parte din textul articolului mai jos, cu scuzele de rigoare pentru graba cu care a fost tradus.
În 1958, tânărul Rupert Murdoch (australian și el, ca Assange – nota mea), devenit mai apoi proprietar şi editor al Adelaide News, scria: „În cursa dintre secret şi adevăr, pare inevitabil ca adevarul să câştige întotdeauna.”
Credința lui poate fi legată de faptul că tatăl său, Keith Murdoch, a atras atenția că trupele australiene au fost sacrificate inutil de către comandanţi britanici incompetenți pe țărmurile Gallipoliului. Britanici a încercat să-i închidă gura, dar Keith Murdoch nu a putut fi redus la tăcere iar eforturile sale de au dus la încetarea campaniei dezastruoase din Gallipoli.
Aproape un secol mai târziu, Wikileaks publică, de asemenea, fără teamă, fapte care trebuie să fie date publicității.
Am crescut într-un oraş de ţară, în Queensland, unde oamenii vorbesc răspicat. Ei au convingerea că guvernul poate fi corupt dacă nu este supravegheat cu atenție.
Aceste lucruri au rămas în mine. Wikileaks a fost construit în jurul acestor valori fundamentale. Ideea, concepută în Australia, a fost de a folosi noile tehnologii internet pentru a dezvălui adevărul.
Wikileaks a inventat un nou tip de jurnalism: jurnalismul ştiinţific. Noi lucrăm cu alte mass-media pentru a comunica oamenilor ştirile, dar, de asemenea, pentru a dovedi că acestea sunt adevărate. Jurnalismul ştiinţific vă permite să citiţi un articol și apoi să faceţi clic pe online pentru a vedea documentul original pe care acesta se bazează. În acest fel, puteţi fi și judecătorul: Este o poveste adevărată? A făcut jurnalistul o știre exactă?
Societăţile democratice au nevoie de o mass-media puternică şi Wikileaks este o parte din mass-media. Mass-media servește la păstrarea unui guvern onest. Wikileaks a dezvăluit o serie de adevăruri dure despre războaiele din Irak şi Afganistan, precum şi poveşti despre corupţia din marile companii.
S-a spus despre mine că sunt un pacifist: eu declar public că nu sunt. Uneori naţiunile trebuie să meargă la război. Dar nu există nimic mai rău decât ca un guvern să își mintă cetățenii săi cu privire la aceste războaie, cerând apoi aceloraşi cetăţeni să-i pună la dispoziție viaţa lor şi impozitele lor pentru a-i servi acele minciuni. În cazul în care un război este justificat, spune adevărul iar oamenii vor decide dacă te susțin sau nu.