Arestarea lui Julian Assange arată că toate poveștile despre drepturile omului și libertatea de exprimare au ajuns astăzi gargară penibilă! Cînd omul, piesă minusculă în angrenaj, merge prea departe cu curiozitatea față de modul în care este pilotat din carlingă, se deschide trapa și gata! L-a înghițit neantul!
Nimic nu te mai apără. Nu există nici cea mai mică reținere ca state importante să conspire la arestarea unor cetățeni pe motive suspect de ridicole, doar ca să preia controlul. Să-i arate omului de rînd cine e puternic, mai puternic decît textele despre drepturi, libertăți, democrație, justiție. Mai presus de orice e Puterea.
Un scenariu și mai pesimist. Evenimentul poate fi citit și în următoarea cheie. Arestarea poate fi un test guvernamental aplicat populației: dacă de data asta le merge, vor putea aplica acest set de măsuri și de acum înainte. Washingtonul reacționează precum China, ordonă arestarea lui Assange iar „păpușile” de la Londra se execută.
Pînă acum, statele occidentale au demonstrat slăbiciunea lor, de acum ne vor demonstra puterea? Dacă societatea civilă nu va reacționa pe măsura amenințării, atunci da, ne-o vor demonstra.
P.S.: Doar că s-ar putea ca Puterea să primească o lecție mai urîtă decît și-ar putea închipui. Superficialitatea motivației arestării lui Assange demonstrează incapacitatea de a găsi soluții mai bune, vulnerabilitatea și, în definitiv, slăbiciunea. Arestarea fondatorului WikiLeaks nu demonstrează altceva decît panica Puterii.
Gazetino 
SUNT PE DEPLIN,DE ACORD CU CEA CE SCRII.
DREPTATE UMBLA CU CAPUL SPART IN TOATA LUMEA,NU NUMAI IN ROMANIA.
POLITICA PUMNULUI IN GURA DEH!
Da, de data asta au făcut-o lată! Adică o arestare cu motive mai copilărești nici nu găseau! Se pare că nu sînt așa de bine pregătiți pe cît îi credeam, nu?
E o mare diferenta. In favoarea chinezilor. Pentru că, acolo, macae stii la ce sa te astepti.
Corect! Din punctul ăsta de vedere afirmația ta mi se pare corectă.
Avem pe undeva, o definitie a ce inseamna informatie de interes public? Informatiile de natura a afecta securitatea unui stat, sunt de interes public? (De ex. lista obiectivelor care necesita o protectie a securitatii sporita). Intreb pt.ca nu sunt in tema, nu stiu unde se opreste calificarea „de interes public”.
Cind e vorba de instituții, sînt delimitări clare. Dar, problema a scăpat de sub control de ambele părți, pentru că, de exemplu, unde ar trebui să se oprească interesul Washigtonului pentru datele personale ale liderilor altor state? Vedeți, pînă la urmă, ne rămîne un singur reper călăuzitor: ne dorim să știm adevărul despre cum sîntem conduși, indiferent cît de urît este el.
Dar unde este delimitarea intre interesele de securitate si modul cum suntem condusi?
Exact lipsa de precizie si de granite ne strica si unora si altora.
Securitatea este componentă a guvernării unei țări, domnule profesor. Nu e o confuzie. Ba mai mult, în ultima vreme descoperim cum securitatea este un pretext pentru a încălca regulile și bunul simț și asta arată depesele din Wikileaks.
Nimeni nu pledează pentru insecuritate, dar nici pentru a ascunde fapte inacceptabile în spatele acestui pretext.În ceea ce privește raportul de forțe dintre societate și stat, din dezvăluirile WL reiese că nu sîntem mai democrați decît acum 200 de ani. Controlul socieyății asupra puterii este necesar, sănătos, oricîte riscuri ar apărea cînd se întîmplă asta.