• Criza instituţiilor statului a generat un proces de „alienare naţională”: mai bine de jumătate dintre cetăţeni spun că nu mai au încredere nici măcar în oameni

O lipsa de incredere alarmanta

Romanii spun despre ei ca nu mai au incredere in oameni. Aceasta boala a sufletului s-a instalat incet, actionind in timp ca o cangrena. Romanii s-au suspectat in timpul regimului comunist, se suspecteaza si acum, desi din cu totul alte motive. Ultimul barometru de opinie publica, realizat de CURS, ne arata ca 54% dintre romani nu au incredere in oameni.
Neincrederea aproape generalizata dintr-o societate este motiv de alarma pentru institutiile statului si pentru profesionistii care studiaza starea de „sanatate” a natiunii. Daca pe vremea comunismului suspiciunea generalizata care domnea printre romani avea un motiv unic si exterior comunitatii, fiind legata de dominatia politieneasca a comunismului, acum ea s-a nuantat foarte mult.
Profesorul Petru Ilut, de la Catedra de Sociologie a Universitatii „Babes-Bolyai”, ne explica acest fenomen ca avind legatura cu aproape tot ce s-a intimplat in Romania dupa 1989. „Neincrederea romanilor in oameni este – ca formulare – foarte larga, dar putem intelege cu usurinta la ce se refera ea. Pe de o parte, respondentul se refera la neincrederea lui in institutiile statului, in politicieni, in succesul reformei romanesti, in redresarea tarii, iar pe de alta parte, cred ca are legatura cu fenomenul coruptiei, cu framintarile din aceasta perioada legate de proprietatea privata si, in general, este un simptom al modernitatii.”

Un handicap care se poate agrava

Lipsa solidaritatii comunitare, la cote ridicate, ar trebui sa implice preocupari serioase din partea autoritatilor. In primul rind, ar trebui depistate cauzele pentru care cetatenii romani nu mai au „incredere in oameni”. In care „oameni” nu mai are insa romanul incredere?
In primul rind, spun specialistii, in cei care au condus destinele tarii, cei pe care el i-a ales, i-a crezut pe cuvint, le-a acordat votul si speranta si care l-au saracit cu fiecare an mai tare. Romanul nu mai are incredere in Justitie (o arata tot sondajele), in Guvern, in Parlament… Nu mai crede in cinstea sau profesionalismul celor care s-au angajat sa-l guverneze. Nu mai crede in „perfectiunea” si valabilitatea legilor adoptate in tara lui. Cetateanul nu poate invoca nici un text de lege, adoptat in ultimii 13 ani, care sa nu fi fost modificat macar o data. Nici Constitutia nu a scapat de acest blestem, ea fiind astazi subiect de dezbatere civica si – mai ales – politica. Acest lucru ii demonstreaza clar cetateanului starea de confuzie, bijbiiala, lipsa de stiinta si profesionalism a facatorului de legi, a „creierului” acestui stat.

Cinstea si-a pierdut obrazul

Romanii nu mai cred nici in cinstea oamenilor. Ei au cumparat locuinte si apoi le-au descoperit viciile, au dat bani cu imprumut si nu i-au mai vazut niciodata, au investit in banci, fonduri de investitii si au pierdut, furati tocmai de administratorii acestora. Romanul nu mai crede in cuvintul dat de semenul lui, dar nici in cel scris, cu putere contractuala. Cu alte cuvinte, nu mai crede in civilizatie. In consecinta, s-ar putea intimpla (si semne exista deja) ca romanii sa recurga tot mai des la a-si face dreptate singuri, cu metode tribale, la razbunare si violenta. Faptul ca majoritatea romanilor nu au incredere in oameni este, la o ultima analiza, tocmai o reflectare a faptului ca ei si-au pierdut increderea in institutii.