Nazismul/fascismul rămâne, după mai bine de opt decenii, un subiect care provoacă frisoane, mai ales când începe să iasă din cărțile de istorie și să se întrepătrundă cu o realitate contemporană. Dacă în universul distopic al lui Philip K. Dick, „Omul din castelul înalt”, societatea americană se confruntă cu nazificarea din cauza unei cuceriri externe, povestea recentului episod legat de Elon Musk într-un context politic american ne face să tresărim la gândul dacă nu este posibil și un proces endogen de nazificare, născut în interiorul granițelor și al propriei ideologii.

Nazismul exogen: Omul din castelul înalt

Universul creat de Philip K. Dick în „Omul din castelul înalt” imaginează o lume în care Axa a câștigat Al Doilea Război Mondial, iar Statele Unite sunt divizate între Imperiul Japonez și Germania Nazistă. Societatea americană din roman este o societate traumatizată, supusă unei culturi încetățenite de forțe externe. Cetățenii sunt privați de identitatea lor națională și asistă la o reconfigurare a vieții publice conform valorilor și politicilor totalitare ale ocupanților. Chiar dacă, în aparență, aceștia sunt absenți.

Acest tablou dickian este rezultatul unei nazificări forțate, un proces exogen care erodează democrația americană din exterior. Teama și suprimarea sunt armele principale, iar rezultatul este o populație redusă la tăcere, care trăiește sub umbrele terorii.

Nazismul endogen: gestul lui Elon Musk

Contrastând cu ficțiunea lui Dick, evenimentele recente din SUA sugerează că elemente de nazism se pot împământeni și din interiorul unei societăți democratice. Episodul controversat care îl implică pe Elon Musk la inaugurarea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump este elocvent. Musk, într-o postură oficială ca lider al Departamentului pentru Eficiența Guvernamentală (DOGE), a fost surprins executând ceea ce mulți au interpretat drept un salut nazist în timpul unui discurs susținut la Capital One Arena din Washington.

Gestul, catalogat de presa internațională și social media drept „nazist” sau „fascist”, a stârnit indignare pe scară largă. „Times of Israel” a relatat despre acest eveniment, iar Haaretz a contextualizat prin rememorarea declarațiilor sale controversate anterioare, precum criticile aduse lui George Soros și sprijinul exprimat pentru partide de extremă dreapta europene.

Deși reprezentantul lui Musk a susținut că gestul a fost greșit interpretat, iar Musk însuși a respins acuzațiile, episodul rămâne o dovadă a felului într-un care simboluri totalitare pot renaște sub o formă aparent benignă în cadrul unei democrații. Interpretarea acestor gesturi depinde nu doar de contextul în care apar, ci și de climatul politic și ideologic în care sunt recepționate.

Atenție, deci!

Aici sunt imaginile: https://x.com/SawyerMerritt/status/1881432359054279104