Între credință, identitate și controverse sociale. Cum vede presa internațională sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului din București

Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului din București, desfășurată duminică, 26 octombrie 2025, a stârnit ecouri importante în presa internațională.

Agenții globale și publicații din SUA, Franța, Italia, Germania și din spațiul central-european au relatat despre amploarea ceremoniei, participarea masivă a credincioșilor și simbolismul edificiului, dar și despre dezbaterile legate de finanțare și de rolul Bisericii în societatea românească.

Associated Press: „Cea mai mare catedrală ortodoxă din lume”

Potrivit Associated Press, evenimentul a atras zeci de mii de participanți veniți să vadă „cea mai mare biserică ortodoxă din lume”. Agenția americană descrie construcția monumentală – de peste 120 de metri înălțime – ca un „proiect născut dintr-un vis național vechi de un secol”.

Totuși, AP notează și criticile formulate de o parte a opiniei publice, care consideră că „fondurile uriașe ar fi putut fi direcționate spre spitale sau școli”.

AFP: „Un edificiu grandios, dar contestat”

În Franța, agenția AFP a relatat că ceremonia de la București a combinat fastul religios cu un fundal de tensiuni sociale.

Articolul subliniază că noua catedrală „împărțit opinia publică”: pentru credincioși, este o reafirmare a identității spirituale a României; pentru critici, „un proiect costisitor într-o țară cu mari decalaje economice”.

BalcaniCaucaso: „România, catedrala recordurilor”

Publicația italiană BalcaniCaucaso numește Catedrala Națională „o construcție a recordurilor”, observând că dimensiunea arhitecturală impresionantă este dublată de o intensă semnificație politică și simbolică.
„România a ridicat o biserică de proporții epice – o sinteză între credință și mândrie națională, dar și o oglindă a tensiunilor dintre spiritual și pragmatic”, scrie publicația.

Pro Oriente și Kathpress: „Simbol al ortodoxiei est-europene”

În spațiul germanofon, publicațiile religioase Pro Oriente (Germania) și Kathpress (Austria) s-au concentrat asupra dimensiunii ecumenice.

Textele lor descriu prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului Daniel al României ca pe „un moment de unitate și vizibilitate pentru ortodoxia europeană”.

Catedrala este comparată cu cea a Sfântului Sava din Belgrad – „un echivalent simbolic al mândriei spirituale și naționale”.

Balkan Insight: „O biserică uriașă într-o țară fragmentată”

Analiza publicată de Balkan Insight privește evenimentul dintr-o perspectivă social-politică: „Noua catedrală a devenit un simbol al României moderne – grandioasă în aspirații, dar încă vulnerabilă în coeziunea internă.”

Jurnaliștii subliniază rolul Bisericii Ortodoxe Române ca instituție cu influență socială majoră, într-un context în care încrederea populației în stat și clasa politică rămâne scăzută.

Romania Insider: „Eveniment cu impact simbolic”

Site-ul de limbă engleză Romania Insider a relatat factual ceremonia, notând că aceasta marchează „finalizarea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte religioase din Europa”.

Publicația observă că, dincolo de latura spirituală, sfințirea „a fost și un moment de reconectare între Biserică și societate”, dar și o încercare de a reafirma „identitatea ortodoxă a României în Europa contemporană”.

O concluzie împărțită între „miracol arhitectural” și reflecție socială

Tonul general al presei internaționale este unul al admirației prudente.

Catedrala Națională din București este privită simultan ca un simbol de credință și identitate, dar și ca un indicator al provocărilor sociale ale României: decalaje economice, tensiuni între stat și biserică, nevoia de coeziune și transparență.

Pentru observatorii externi, edificiul rămâne un paradox fascinant — o construcție monumentală dedicată credinței, ridicată într-o epocă a scepticismului și polarizării.